Povestea mea este una foarte lungă, dar voi încerca să o scurtez și să te ajut să cunoști o parte din sufletul meu și motivul pentru care am creat această platformă.

Sunt un om care știe să își aprecieze munca și cunoștințele, acesta fiind poate și adevăratul motiv pentru care am nutrit această pasiune pentru chimie.

Prima mea notă, la chimie, în clasa a VII-a, a fost 9, deși considerasem că învățasem perfect și știam absolut tot, mi se păruse foarte ușor. Atunci m-am hotărât să îmi demonstrez mie, cât și doamnei profesoare că eu pot mult mai mult decât nivelul de la clasă și am început să investesc fiecare minut în a studia chimia.
“Tot ceea ce a fost nou de văzut şi de învăţat a fost un deliciu pentru mine. Era ca şi cum mi se deschisese o lume nouă, lumea ştiinţei, în care mi s-a permis, în sfârşit, să mă bucur pe deplin de libertate. ” Mereu m-am regăsit în aceste vorbe ale chimistei Marie Curie. Nu aș fi crezut că voi ajunge să iubesc atat de mult chimia. Mi se părea o normalitate să lucrez la chimie în ziua de Crăciun, în seara de Revelion și preferam să fac asta de fiecare dată când aveam ore libere. Niciodată nu oboseam, fiind singurul lucru pe care aș putea să îl fac la nesfârșit și asta s-a văzut apoi in rezultatele mele. Sunt fostă olimpică națională la chimie.

La terminarea liceului am susținut admiterea la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București, unde am luat nota 7. Eram convinsă că voi intra cu cel puțin 9, încât nu am luat în calcul înscrierea la o altă facultate. Extrem de dezamagită de rezultatul meu, de faptul că nu aș fi avut posibilitatea financiară de a-mi continua studiile acolo, am cautat facultăți de chimie cu locuri libere în toamnă sau în străinătate. Mă rugam în fiecare seară să îmi lumineze Dumnezeu mintea și să realizez ce ar trebui sa fac, iar în câteva zile, am observat că Universitatea din București mai avea loc liber la Facultatea de Chimie, în toamnă. M-am înscris, am susținut examenul, pe care l-am luat cu nota 10 și am intrat cu bursă. Credeam atunci că medicina nu este pentru mine și că asta ar trebui să fac pe viitor, ținând cont că aici am intrat atât de ușor. Se pare că nu a fost așa. Dumnezeu pregătea lucruri mult mai mari pentru mine, am susținut examenul de admitere la Universitatea de Medicină și Farmacie din Timișoara, unde am intrat cu nota 9.8, tot cu bursă.

De aici a pornit dorința mea, de a ajuta copiii pasionați să își atingă scopul, să ajungă acolo unde își doresc. Am început să meditez copiii la chimie, pentru orice nivel. Nu îmi doream să simtă și alti copii acea dezamăgire enormă pe care eu am trait-o și am fost alături de fiecare copil, la orice oră și, cred eu, am încercat, cu succes, să îi fac să înțeleagă această materie și chiar să îi fac să iubească chimia.

Sunt mamă, studentă, soție, un om pasionat, care vrea sa împartă cu tine, cel care citești asta acum, toată experiența și care vrea să te ajute să transformi chimia din “coșmarul vieții” într-o pasiune frumoasă și o materie la care să lucrezi cu drag. Sunt aici să te ajut să îți realizezi visul, de a deveni medic și să te susțin, să te îndrum corect spre succes, având o experiență vastă în spate.

Voi fi aici, trup și suflet, alaturi de tine, când vei avea nevoie să te ajut să realizezi că în viață nimic nu trebuie să fie de temut, ci doar înțeles și, cu multă muncă, perseverență, ambiție, se poate orice. Nu există “nu pot, nu sunt în stare”, ci doar “nu imi doresc destul”.

Alătură-te echipei mele și permite-mi să fiu persoana care să te ajute să iți atingi visurile.