Analizatorii

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la analizatori sunt corecte:

Analizatorii sunt sisteme morfofuncționale prin intermediul cărora se realizează analiza cantitativă la nivel cortical a stimulilor din mediul extern care acționează asupra efectorilor
Analizatorii sunt sisteme morfofuncționale prin intermediul cărora se realizează analiza calitativă la nivel cortical a stimulilor din mediul intern care acționează asupra receptorilor
Analizatorii sunt sisteme morfofuncţionale prin intermediul cărora se realizează analiza cantitativă la nivel cortical a stimulilor din mediul extern care acționează asupra receptorilor
Analizatorii sunt sisteme morfofuncționale prin intermediul cărora se realizează analiza calitativă la nivel cortical doar a stimulilor subliminari din mediul intern
Analizatorii sunt sisteme morfofuncționale alcătuite din trei segmente, periferic, intermediar şi central

Referitor la segmentul periferic al analizatorilor, sunt false următoarele afirmații:

Este format din structuri nespecializate și nediferențiate
Se mai numeşte şi receptor
Poate percepe o anumită formă de energie din mediul intern sau extern sub formă de influx nervos
Este o formațiune specializată
Poate percepe o anumită formă de energie din mediul extern sub formă de stimuli

Selectați afirmațiile corecte referitoare la segmentul intermediar al analizatorilor:

Este reprezentat de căi nervoase ascendente directe, cu numeroase sinapse şi conducere rapidă
Este reprezentat de căi nervoase ascendente directe, cu sinapse puţine şi conducere rapidă
Pe calea directă, sistemul reticulat ascendent activator, impulsurile conduse sunt proiectate în aria corticală specifică fiecărui analizator
Pe calea indirectă, sistemul reticulat ascendent activator, impulsurile conduse sunt proiectate cortical difuz și nespecific
Este format din căile nervoase ascendente, cu conducere lentă (calea indirectă) sau cu conducere rapidă (calea directă)

Selectaţi afirmațiile adevărate referitoare la segmentul central al analizatorilor:

Este reprezentat de arii din scoarta cerebrală la nivelul cărora sunt transformate impulsurile nervoase in senzaţii specifice
Pentru analizatorul vizual, aria primară se află pe fața laterală a lobilor occipitali, de o parte şi de alta a scizurii calcarine
Pentru analizatorul gustativ, segmentul central este reprezentat de aria gustativă din partea inferioară a girusului postcentral
Este reprezentat de arii din scoarța cerebrală la nivelul cărora sunt transformate senzatiile specifice în impulsuri nervoase
Pentru analizatorul acustic, segmentul central este reprezentat de arii primare şi secundare situate in girusul temporal superior

Este adevărat că ariile de proiecție și asociaţie ale unor analizatori sunt localizate astfel:

În girusul temporal superior – aria auditivă
În girusul temporal inferior – aria gustativă
În lobul occipital, pe marginile scizurii laterale Sylvius – aria vizuală
În lobul parietal, în partea inferioară a girusului postcentral – aria gustativă
În girusul hipocampic şi nucleul amigdalian – aria olfactivă

Selectați afirmațiile corecte referitoare la piele:

Constituie învelişul protector şi sensibil al organismului
Este un imens câmp receptor, datorită numeroaselor terminații ale analizatorului kinestezic
Este un imens câmp receptor, datorită numeroaselor terminații ale analizatorului cutanat
Este alcătuită de la suprafață spre profunzime din 3 straturi (cornos, germinativ și subcutanat)
Prezintă terminații nervoase numeroase (libere şi încapsulate)

În piele se găsesc receptorii:

Pentru vibrații (corpusculii Vater-Pacini)
Kinestezici (corpusculii Vater-Pacini)
Dureroşi (terminații nervoase libere)
Tactili (discurile Merkel)
De temperatură (corpusculii Krause)

Pielea este alcătuită din:

Epiderm, situat între derm şi hipoderm
Hipoderm, aflat în contact direct cu dermul
Derm, aflat în contact direct cu mediul extern
Epiderm, aflat în contact direct cu mediul extern
Epiderm, derm și hipoderm (dinspre profunzime spre suprafață)

Care dintre tipurile de ţesuturi de mai jos nu intră în alcătuirea epidermului?

Epiteliul unistratificat keratinizat
Epiteliul unistratificat pavimentos
Țesutul conjunctiv lax
Epiteliul pavimentos stratificat keratinizat
Țesutul excitoconductor (nodal, embrionar)

Care dintre afirmațiile următoare despre epiderm sunt adevărate:

Prezintă terminații nervoase libere şi încapsulate
Prezintă superficial stratul germinativ şi profund stratul cornos
Prezintă superficial stratul cornos şi profund stratul germinativ
Nu prezintă vase de sânge
Glomerulii glandelor sudoripare sunt situați în epiderm

Dermul prezintă:

Profund, dermul reticular cu creștere papilară
Superficial, țesut conjunctiv lax, cu ridicături tronconice
Superficial, dermul papilar cu ridicături tronconice-papile dermice
Profund, dermul reticular în care se găsesc fibre de colagen şi fibre elastice
Vase de sânge

Selectați afirmaţiile false referitoare la derm:

Este alcătuit din ţesut conjunctiv lax
Este o pătură conjunctivă densă
Prezintă superficial dermul papilar
Prezintă superficial dermul reticular
Este hrănit prin osmoză din lichidul intercelular, el nefiind vascularizat

Este adevărat că stratul papilar al dermului:

Este situat spre hipoderm
Este situat spre epiderm
Este alcătuit din țesut conjunctiv lax
Prezintă papilele dermice (ridicături tronconice)
Prezintă papilele dermice care formează proeminențe (crestele papilare)

Stratul reticular al dermului este:

Situat mai profund în raport cu dermul papilar
Constituit din fascicule groase de fibre de actină şi miozină
Constituit din fascicule subțiri de fibre elastice şi colagene
Constituit din fascicule groase de fibre colagene şi elastice
Situat deasupra dermului papilar

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la hipoderm:

Conţine corpusculii Vater-Pacini (terminații neîncapsulate)
Conţine corpusculii Golgi-Mazzoni, o varietate de corpusculi Vater-Pacini
Conţine glomerulii glandelor sudoripare
Este alcătuit din țesut conjunctiv dens
Este alcătuit din ţesut conjunctiv lax

În piele există:

Terminații libere (arborizaţii dendritice în hipoderm)
Terminaţii încapsulate (corpusculii Golgi-Mazzoni în epiderm)
Corpusculii Meissner situați în partea superioară a dermului
Corpusculii Ruffini (receptori pentru vibrații)
Discurile tactile Merkel

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la receptorii tactili:

Fac parte din categoria mecanoreceptorilor
Sunt stimulați de deformările mecanice
Sunt localizați în derm
Sunt mai numeroşi în tegumentele cu păr
Sunt mai numeroși în tegumentele fără păr

Alegeți afirmaţiile corecte despre receptorii tactili din derm:

Cei localizați în partea superioară a dermului recepționează atingerea
Nu recepționează presiunea, indiferent de localizarea lor
Cei localizați în partea superioară a dermului sunt reprezentați de corpusculii Meissner şi de discurile Merkel
Cei localizați în partea profundă a dermului sunt reprezentați de corpusculii Ruffini
Sunt reprezentaţi şi de corpusculii Vater-Pacini (situați în dermul superficial)

Selectați afirmaţiile corecte privind receptorii termici:

Recepționează atingerea
Cei pentru rece îi depăşesc numeric pe cei pentru cald
Trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului scade (receptorii pentru cald)
Sunt reprezentați de discurile Merkel şi de terminațiile nervoase libere
Trimit impulsuri atunci când temperatura tegumentului creşte (receptorii pentru cald)

Despre terminațiile libere, este adevărat că acestea:

Se distribuie printre celulele epidermului
Sunt arborizații axonice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
Sunt arborizații dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali
Se distribuie printre celulele țesutului subcutanat
Se pot termina sub formă de coșuleț în jurul unor celule epiteliale

Este adevărat că terminațiile încapsulate:

Sunt reprezentate de corpusculii Vater-Pacini, cei mai mici corpusculi
Sunt reprezentate de corpusculii Vater-Pacini, cei mai mari corpusculi
Se găsesc atât în derm, cât și în epiderm
Se găsesc atât în derm, cât şi în hipoderm
Sunt reprezentaţi de corpusculii Meissner şi Ruffini pentru sensibilitatea termică (cald)

Selectați afirmaţiile false referitoare la corpusculii Ruffini:

Sunt localizați în stratul superficial al pielii (epiderm)
Sunt localizați în partea superioară a dermului
Recepţionează presiunea
Sunt considerați și receptori pentru cald
Sunt considerați și receptori pentru rece

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Golgi-Mazzoni:

Sunt localizați în epidermul pulpei degetelor
Sunt localizați în hipodermul pulpei degetelor
Sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini, fiind mai mici decât aceştia
Sunt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini, fiind mai mari decât aceștia
Sunt consideraţi şi receptori pentru rece

Selectați afirmațiile corecte referitoare la corpusculii Meissner:

Deservesc sensibilitatea tactilă
Sunt terminaţii nervoase libere
Sunt terminații încapsulate
Sunt localizați în partea superioară a dermului
Sunt localizați în partea profundă a dermului

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Vater-Pacini:

Se adaptează foarte lent
Se adaptează lent
Se adaptează foarte rapid
Recepționează vibraţiile
Sunt localizați în hipoderm

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la discurile Merkel:

Sunt receptori tactili
Sunt localizați în partea superioară a dermului
Sunt situați în partea profundă a dermului
Recepționează atingerea
Recepționează presiunea

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la receptorii termici:

Sunt consideraţi şi receptori pentru cald corpusculii Ruffini
Sunt terminații nervoase libere nemielinizate cu diametrul mic
Sunt terminații nervoase libere mielinizate cu diametru mare
Sunt terminații nervoase libere nemielinizate cu diametru mare
Corpusculii Krause sunt considerați receptori pentru rece

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la receptorii pentru rece:

Sunt terminații nervoase libere
Sunt terminații nervoase încapsulate
Sunt mai numeroși decât receptorii pentru cald
Sunt mai puțin numeroşi decât receptorii pentru cald
Se mai numesc şi algoreceptori sau nociceptori

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la termoreceptori:

Sunt răspândiţi peste tot în derm
Sunt mai numeroşi pe buze și în mucoasa bucală
Sunt mai puțin numeroși în mucoasa bucală
Corpusculii Ruffini sunt sensibili la temperaturi de peste 25 grade Celsius
Temperaturile dau senzația de durere fiind percepute ca arsuri la peste 25 grade Celsius

Despre receptorii pentru durere, este adevărat că:

Se mai numesc şi algoreceptori şi sunt în principal terminaţii încapsulate
Se mai numesc şi algoreceptori şi sunt terminaţii nervoase libere
Temperaturile extreme stimulează şi receptorii pentru durere
Toți receptorii cutanați pot transmite impulsuri interpretate ca durere, dacă sunt stimulați selectiv
Receptorii pentru cald îi depăşesc numeric pe cei pentru rece

Selectați afirmaţiile false în cazul receptorilor pentru durere:

Persistența stimulului poate duce la scăderea în intensitate a senzaţiei
Receptorii pentru durere sunt în principal terminații axonice mielinizate
Persistența stimulului poate duce la creşterea în intensitate a senzației
Aceştia se adaptează foarte mult în prezența stimulului
Aceştia se adaptează puțin sau deloc în prezența stimulului

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la acuitatea tactilă:

Se caracterizează prin pragul de percepere identică a două puncte diferite
Se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a două puncte diferite
Este distanța maximă la care, prin stimularea a două puncte apropiate, subiectul percepe atingerea fiecăruia dintre ele
Valoarea acuității tactile diferă la vârful limbii față de toracele posterior
Este distanța minimă la care, prin stimularea a două puncte apropiate, subiectul percepe atingerea fiecăruia dintre ele

Alegeți afirmațiile corecte privind segmentele de conducere și central ale analizatorului cutanat (sensibilitatea protopatică sau tactilă grosieră):

Protoneuronul se află în ganglionul spinal, deutoneuronul în cornul anterior al măduvei spinării şi al treilea neuron în talamus
Protoneuronul se află în ganglionul spinal, deutoneuronul în cornul posterior al maduvei și al treilea neuron în talamus
Receptorii sunt reprezentati de corpusculii Krause
Axonul deutoneuronului formează fasciculul spinotalamic anterior în cordonul anterior opus al măduvei spinării, cu traiect ascendent până la metatalamus
Proiecția axonului neuronului talamic se face in cortexul cerebral, aria somestezică I din lobul parietal

Desfăşurarea normală a activităţii motorii necesită:

Informarea permanentă a sistemului nervos central asupra poziției spațiale a corpului
Informarea permanentă a sistemului nervos periferic asupra poziției spațiale a corpului
Informații furnizate de receptori vizuali
Informarea permanentă a sistemului nervos periferic asupra poziției diferitelor segmente ale corpului
Informații furnizate de receptori ai aparatului vestibular

Receptorii analizatorului kinestezic sunt localizați în:

Piele, viscere, articulații
Mușchi, tendoane, periost
Tendoane, articulații, epiderm
Articulații, ligamente, muşchi
Ligamente, canal medular, periost

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Vater-Pacini (de la nivelul analizatorului kinestezic):

Reprezintă receptorii kinestezici din periost
Sunt sensibili la mişcări și modificări de presiune
Sunt diferiți de cei din piele
Sunt situați în joncţiunea muşchi-tendon
Reprezintă receptorii kinestezici din articulații

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii neurotendinoşi Golgi:

Au în componență 1-3 fibre nervoase care sunt stimulate de întinderea puternică a tendonului
Sunt situați printre fibrele musculare netede, extrafusale, ale muschiului
Monitorizează discontinuu tensiunea produsă în tendoane
Sunt situați la joncţiunea muşchi-tendon
Ajută la prevenirea contracției musculare excesive

Este adevărat că terminaţiile nervoase libere de la nivelul aparatului locomotor:

Transmit sensibilitatea dureroasă articulară
Sunt diseminate printre fibrele musculare striate
Se ramifică în toată grosimea capsulei articulare
Transmit sensibilitatea dureroasă musculară
Ajută la prevenirea alungirii exagerate a muşchiului

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Ruffini de la nivelul aparatului locomotor:

Sunt situați la jonctiunea muşchi-tendon
Sunt situați în mușchi
Se află în stratul superficial al capsulei articulare
Se află în stratul profund al capsulei articulare
Recepționează poziţia şi mişcările din articulații

Despre fibrele intrafusale, este adevărat că acestea:

Sunt conținute într-o capsulă seroasă
Sunt conținute într-o capsulă conjunctivă
Sunt fibre musculare modificate
Sunt dispuse paralel cu fibrele intrafusale
Se dispun oblic față de fibrele extrafusale

Care dintre următoarele afirmații despre fibrele intrafusale sunt false:

Prezintă o porțiune centrală necontractilă, plină cu nuclei
Prezintă o porțiune centrală contractilă, plină cu nuclei
Pot să fie fibre cu sac nuclear sau cu lanț nuclear
Prezintă porțiuni periferice prevăzute cu nuclei
Prezintă două porțiuni periferice contractile

Inervația fusurilor neuromusculare este asigurată de:

Axonii neuronilor gama din ganglionul spinal
Axonii neuronilor gama din cornul posterior al măduvei spinării
Axonii neuronilor gama din cornul anterior al maduvei spinării
Dendritele neuronilor senzitivi din ganglionul spinal
Dendritele neuronilor senzitivi din cornul anterior al măduvei spinării

Relaxarea musculară este prevenită prin:

Relaxarea și întinderea fusurilor, care la rândul lor declanşează o relaxare reflexă
Întinderea şi activarea fusurilor, care la rândul lor declanşează o contracție reflexă
Inactivarea și întinderea fusurilor, care la rândul lor inhibă contracția reflexă
Contracţia şi relaxarea fusurilor
Activarea corpusculilor neurotendinoşi Golgi

Alegeți afirmațiile corecte privind segmentele de conducere şi central ale analizatorului kinestezic (sensibilitatea kinestezică):

Dendrita și axonul protoneuronului din ganglionul spinal sunt scurte
Dendrita şi axonul protoneuronului din ganglionul spinal sunt lungi
După încrucişare la nivelul decusației senzitive, axonul deutoneuronului formează lemniscul medial, cu traiect ascendent spre talamus
După încrucișare la nivelul decusației motorii, axonul deutoneuronului formează lemniscul lateral, cu traiect ascendent spre talamus
Axonul celui de al treilea neuron se proiectează în aria somestezică I din lobul parietal

Alegeți afirmațiile corecte privind segmentele de conducere și central ale analizatorului kinestezic (sensibilitatea proprioceptivă de control al mişcării):

Receptorii sunt reprezentaţi de fusurile neuromusculare
Axonul deutoneuronului se poate comporta în două moduri, formând fasciculele spinocerebeloase dorsal şi ventral
Axonul deutoneuronului se poate comporta în două moduri, formând fasciculele spinobulbare dorsal şi ventral
Fasciculul spinocerebelos dorsal străbate numai bulbul şi prin pedunculul cerebelos inferior, ajunge la cerebel
Fasciculul spinocerebelos ventral străbate numai bulbul și prin pedunculul cerebelos superior ajunge la cerebel

Este adevărat că simţul mirosului:

Este mai bine dezvoltat la om comparativ cu unele animale
Este cel mai nou simț din punct de vedere evolutiv, fiind primordial atât la om, cât şi la animale
Este cel mai vechi simţ din punct de vedere evolutiv, fiind primordial atât la om, cât şi la animale
Are ca rol principal depistarea prezenței în aer a unor substanțe eventual nocive
Se adaptează lent şi este slab dezvoltat la om

Selectaţi afirmaţiile false referitoare la receptorii analizatorului olfactiv:

Sunt reprezentaţi de celulele multipolare din mucoasa olfactivă
Sunt reprezentaţi de neuroni bipolari modificați, care prezintă la polul bazal cili olfactivi
Sunt reprezentaţi de neuroni bipolari modificați, ce prezintă la polul apical cili olfactivi
Fac sinapsă cu neuronii multipolari (celulele mitrale) din bulbul olfactiv
Au o dendrită scurtă şi groasă, care se termină cu mici vezicule cu mediator chimic

Este adevărat că celulele bipolare din mucoasa olfactivă:

Au rol de prim neuron şi deutoneuron pentru analizatorul olfactiv
Au rol de receptor şi prim neuron pentru analizatorul olfactiv
Prezintă un axon scurt şi gros care se termină cu o veziculă, butonul olfactiv
Sunt receptori fazici, care se adaptează rapid
Prezintă o dendrită scurtă şi groasă care se termină cu o veziculă, butonul olfactiv

Receptorii olfactivi se găsesc:

În mucoasa respiratorie ciliată de la nivelul cornetelor nazale superioare
În mucoasa olfactivă de la nivelul cornetelor nazale superioare
În mucoasa olfactivă ce căptușește lama ciuruită a osului etmoid
În mucoasa respiratorie de la nivelul cornetelor nazale inferioare
În mucoasa ce căptuşeşte partea superioară a septului nazal

Referitor la mucoasa olfactivă, sunt adevărate următoarele afirmații:

Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactivă se inmănunchează pentru a forma tracturile olfactive
Axonii celulelor bipolare din mucoasa olfactivă se înmănunchează pentru a forma nervii olfactivi
Prezintă celule de susţinere (epiteliu pavimentos)
Prezintă celule de susținere (epiteliu columnar)
La suprafaţa epiteliului olfactiv se află o peliculă de mucus în care se dizolvă substanțele odorante

Care dintre afirmațiile de mai jos privind nervii olfactivi sunt adevărate:

Axonii neuronilor din mucoasa olfactivă constituie nervii olfactivi (perechea a ll-a de nervi cranieni)
Axonii neuronilor din mucoasa olfactivă constituie nervii olfactivi (perechea I de nervi cranieni)
Fac sinapsă în bulbul rahidian cu deutoneuronul căii, al cărui axon formează tracturile olfactive
Nervii olfactivi străbat lama ciuruită a osului sfenoid, în traseul lor spre bulbii olfactivi
Nervii olfactivi străbat lama ciuruită a osului etmoid, în traseul lor spre bulbii olfactivi

Este adevărat că neuronii multipolari (celulele mitrale din bulbul olfactiv):

Reprezintă primul neuron al căii olfactive
Reprezintă al doilea neuron al căii olfactive
Au axoni care formează tractul olfactiv
Sunt situați în bulbul olfactiv, pe fața inferioară a lobului temporal
Sunt situați în bulbul olfactiv, pe fața inferioară a lobului frontal

Calea olfactivă este alcătuită din:

Neuroni bipolari (protoneuronul) care reprezintă şi receptorul gustativ
Neuroni bipolari (protoneuronul) care reprezintă şi receptorul olfactiv
Neuroni multipolari (celule mitrale) care reprezintă şi deutoneuronul căii
Neuroni din corpii geniculați laterali (al 3-lea neuron al căii)
Neuroni din talamus (al 3-lea neuron al căii)

Calea olfactivă se caracterizează prin faptul că:

Receptorii sunt chemoreceptori sensibili la variaţiile de temperatură ale aerului
Receptorii sunt chemoreceptori sensibili la concentrația substanțelor odorante din aer
Axonii protoneuronilor străbat lama ciuruită a osului etmoid pentru a ajunge la bulbul olfactiv
Neuronii multipolari (celulele mitrale din trunchiul cerebral) reprezintă al 2-lea neuron al căii
Axonii tractului olfactiv se proiectează în final în girusul (girul) hipocampic şi nucleul amigdalian

Care dintre afirmaţiile de mai jos privind calea olfactivă sunt false:

Tractul olfactiv este format din butonii olfactivi, neuronii bipolari şi neuronii multipolari
Dendritele celulelor bipolare se termină prin butonul olfactiv, o veziculă prevăzută cu cili şi flageli
Dendritele celulelor bipolare se termină prin butonul olfactiv, o veziculă prevăzută cu cili
Epiteliul columnar din structura receptorilor olfactivi este format din celule de sustinere
Axonii celulelor mitrale (neuronilor multipolari) se proiectează în aria olfactivă de pe fața laterală a lobului temporal

Pentru a putea fi mirosită, o substanță trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să poată traversa stratul de mucus din profunzimea epiteliului olfactiv
Să atingă celulele receptoare olfactive – neuroni bipolari, prevăzuți cu o dendrită scurtă şi groasă
Să atingă celulele columnare de susţinere ale mucoasei olfactive
Să fie solubilă în stratul de mucus de la suprafaţa epiteliului olfactiv
Să fie volatilă și să ajungă în nări, pentru a stimula chemoreceptorii vestibulari

Care din afirmaţiile de mai jos sunt caracteristice analizatorului olfactiv:

Substanţele odorante volatile reprezintă un stimul nespecific pentru receptorii olfactivi
Substanțele odorante volatile reprezintă un stimul specific pentru receptorii olfactivi
Fiecare receptor olfactiv posedă un singur tip de proteină receptoare pentru legarea substanțelor odorante
Fiecare receptor olfactiv posedă mai multe tipuri de proteine receptoare pentru legarea substanțelor odorante
Anumite substanțe chimice stimulează şi terminațiile nervoase senzitive ale altor nervi cranieni decât cei olfactivi

Despre recunoaşterea substanţelor după miros și pragurile sensibilităţii olfactive, se poate afirma că:

Pragul sensibilităţii olfactive reprezintă concentrația minimă dintr-o substanță sapidă care provoacă senzaţia de miros
Pragul sensibilităţii olfactive reprezintă concentrația minimă dintr-o substanță odorantă care provoacă senzația de miros
Atunci când anumite substanțe odorante persistă mai mult de un minut, senzația de adaptare dispare
Datorită adaptării, receptorii olfactivi sunt capabili să recepționeze noi substanțe odorante
Intensitatea senzației olfactive depinde de acomodarea şi umiditatea mucoasei olfactive

Care din afirmaţiile de mai jos privind fiziologia receptorilor olfactivi sunt adevărate:

Ataşarea substanței odorante de fosfolipidele efectoare din membrana cililor olfactivi determină deschiderea canalelor ionice de calciu şi sodiu
Adulmecarea presupune inspirații scurte şi repetate
Atașarea substanței odorante de proteina-receptor din membrana cililor olfactivi determină deschiderea canalelor ionice de calciu şi sodiu
Proteinele receptoare sunt codificate de gene inactive în receptorii olfactivi
Un anumit miros este determinat de mai multe substanțe chimice diferite

Referitor la pragul sensibilităţii olfactive, este adevărat că acesta:

Reprezintă concentraţia maximă dintr-o substanță sapidă care provoacă senzația de miros
Reprezintă concentrația maximă dintr-o substanță odorantă care provoacă senzaţia de miros
Reprezintă concentrația minimă dintr-o substanță odorantă care provoacă senzația de miros
Adaptarea reprezintă creşterea sensibilității olfactive pentru o substanță odorantă cu acţiune prelungită asupra receptorilor olfactivi
Adaptarea reprezintă scăderea sensibilităţii olfactive pentru o substanță odorantă cu acţiune prelungită asupra receptorilor olfactivi

Despre sensibilitatea olfactivă, următoarele afirmații sunt adevărate:

Adaptarea nu influențează gradul sensibilității olfactive (aceasta nu se modifică atunci când o substanţă odorantă acţionează timp indelungat)
Adaptarea influențează gradul sensibilității olfactive (aceasta scade atunci când o substanță odorantă acționează timp îndelungat)
Sensibilitatea olfactivă se testează cu un esteziometru simplu
Sensibilitatea olfactivă este foarte mare pentru mercaptan (derivat organic al sulfului)
Acuitatea olfactivă este direct proporţională cu concentrația substanței odorante

Simțul gustului are rolul de a:

Informa asupra cantităţii alimentelor introduse în gură
Informa asupra calitații alimentelor introduse în gură
Inhiba secreția glandelor endocrine
Interveni în declanşarea reflexă condiționată a secreției glandelor digestive
Interveni în declanşarea reflexă necondiționată a secreției glandelor digestive

Selectați afirmațiile corecte referitoare la papilele gustative:

Papilele caliciforme sunt situate la baza limbii, formând ,,V"-ul lingual, cu deschidere spre marginile limbii
Papilele caliciforme sunt situate la baza limbii, formând ,,V"-ul lingual, cu deschidere spre vârful limbii
Papilele fungiforme sunt situate pe marginile limbii şi nu conţin muguri gustativi
Papilele filiforme conțin mai multe tipuri de muguri gustativi
Papilele filiforme sunt alungite şi conțin doar receptori tactili

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la mugurii gustativi:

Sunt formațiuni rotunde care conțin celule receptoare cu un microvil la polul apical
Sunt formațiuni ovoidale care conțin celule receptoare cu un microvil la polul apical
Se găsesc în papilele caliciforme (filiforme) din mucoasa linguală și cea palatină
Cei mai mulți dintre ei pot fi stimulați de doi sau mai mulţi stimuli gustativi
Se găsesc în papilele caliciforme (circumvalate) din mucoasa linguală

Celulele senzoriale din structura mugurilor gustativi prezintă:

La polul apical un microvil care iese din porul gustativ
La polul apical un microvil care pătrunde în porul gustativ
La polul bazal terminații nervoase motorii ale nervilor facial, glosofaringian şi vag
La polul bazal terminații nervoase senzoriale ale nervilor facial, glosofaringian şi vag
La polul bazal câte un microvil care vine în contact cu substanțele sapide dizolvate în salivă

Protoneuronul căii gustative se află în ganglioni anexați nervilor:

Facial (VI), nerv mixt, care are şi fibre parasimpatice
Glosofaringian (IX), nerv mixt, cu originea aparentă în șanțul retroolivar
Vag (X), nerv mixt, cu originea aparentă în șanțul retroolivar
Spinal (XI), un nerv motor cu originea aparentă în şanţul retroolivar
Hipoglos (XII), un nerv motor cu originea aparentă în șanțul preolivar

Deutoneuronul căii gustative se află situat în nucleul:

Ambiguu (IX, X, XI) din bulb
Solitar (VI, IX, X) din bulb
Solitar (VII, IX, X) din bulb
Solitar (facial, spinal, vag) din bulb
Ambiguu (IX, X, XI) din punte

Alegeți afirmaţiile false privind calea sensibilității gustative:

În partea inferioară a girusului postcentral este situat al treilea neuron al căii şi proiecția acestuia
În talamus este situat al treilea neuron al căii
Aria gustativă este situată în partea superioară a girusului postcentral
Aria gustativă este situată în partea inferioară a girusului postcentral
În jurul scizurii calcarine și în zone învecinate se află aria gustativă

Senzațiile gustative primare analizează gusturile:

Acru, amar, picant
Amar, dulce, acru
Iute, amar, sărat
Sărat, dulce, amar
Dulce, iute, acru

Cei mai mulți dintre mugurii gustativi pot fi stimulați:

De un singur stimul gustativ, din categoria celor primari
De doi sau mai mulți stimuli gustativi, din categoria celor primari
De substanțele sapide în concentraţii diferite, care nu influențează intensitatea senzaţiei gustative
De substanțele sapide în concentraţii diferite, care influențează intensitatea senzației gustative
De unii stimuli gustativi care nu intră în categoria celor primari

La contactul dintre substanţele sapide şi celulele receptoare ale mugurelui gustativ:

Se produce o depolarizare a acestora
Se produce o repolarizare a acestora
Apare potenţialul de receptor
Apare potențialul de efector
Substanțele chimice se leagă de moleculele proteice receptoare

Gusturile fundamentale sunt astfel percepute:

Gustul dulce la vârful limbii
Gustul sărat în partea posterioară a limbii
Gustul acru la vârful limbii
Gustul amar la vârful limbii
Gustul amar la baza limbii

Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la percepția gusturilor fundamentale sunt false?

Gustul dulce este perceput în partea anterioară a limbii
Gustul acru este perceput la baza limbii
Gustul amar este perceput în partea posterioară a limbii
Gustul dulce este perceput pe toată suprafața limbii
Pe marginile limbii este perceput gustul acru

Despre gusturi şi percepția lor se pot afirma următoarele:

Gustul amar, ca şi cel dulce este determinat de un singur tip de agenţi chimici (esteri)
Gustul amar, ca şi cel dulce este determinat de mai multe tipuri de agenți chimici (esteri, glicoli, alcooli)
Faringele şi epiglota percep toate gusturile fundamentale
Agenți chimici cum sunt acizii determină gustul acru, perceput mai ales la baza limbii
Substanțele care conțin azot și alcaloizi determină în special senzația de amar, percepută la baza limbii

Alegeți asocierile corecte referitoare la percepția gusturilor fundamentale:

Acru – unii acizi – marginile limbii
Amar – unii glicoli – baza limbii
Dulce – unele zaharuri – marginile limbii
Amar – unii compuşi cu azot – partea anterioară a limbii
Sărat – unele săruri ionizate – partea anterioară a limbii

Despre analizatorul gustativ se pot afirma următoarele:

Gustul acru, determinat de substanţe acide, este perceput de bolta palatină, faringe şi vârful limbii
Gustul amar, determinat de substanțe care conțin anumite zaharuri, este perceput de bolta palatină, faringe şi partea posterioară a limbii
Gustul dulce, determinat de anumite zaharuri, este perceput de bolta palatină, vârful limbii şi epiglotă
Mugurii gustativi conţin exclusiv celule epiteliale de susținere
Axonii deutoneuronului fac sinapsa, după încrucişare, cu cel de-al treilea neuron situat în metatalamus

Un stimul poate provoca senzația gustativă numai dacă este:

Solubil în apă
Solubil în sucul gastric
Insolubil în apă
Insolubil în salivă
Solubil în salivă

Referitor la pragul sensibilităţii gustative, este adevărat că acesta:

Este reprezentat de presiunea cea mai mare la care stimulul produce o senzație
Este reprezentat de concentrația cea mai mică la care stimulul produce o senzație
Variază foarte puțin de la o substanţă la alta
Este mai ridicat la substanțele dulci şi mai scăzut la cele amare
Este egal pentru substanțele dulci sau amare

Pragul sensibilităţii gustative este:

Mai scăzut la substanțele dulci (zaharuri, alcooli)
Mai ridicat la substanţele dulci (săruri, acizi)
Mai scăzut la substanţele amare (chinina)
Mai ridicat la substanțele amare (chinina)
Egal pentru substanțele dulci (glicoli) sau amare (alcaloizi)

Care dintre afirmaţiile de mai jos reprezintă caracteristici comune analizatorilor olfactiv şi gustativ:

Contribuie la declanşarea secrețiilor olfactive
Receptorii sunt chemoreceptori, stimulați nespecific de substanţe dizolvate în aer sau apă
Contribuie la reglarea ingestiei de alimente
Receptorii sunt chemoreceptori stimulați specific de substanţe dizolvate în aer sau apă
Prezintă o adaptabilitate foarte mică

Vederea are o importanţă fiziologică considerabilă în:

Orientarea în spaţiu
Furnizarea a peste 90% din informațiile asupra mediului înconjurător
Furnizarea a peste 90% din informațiile asupra mediului internet
Diferenţierea culorii obiectelor
Menţinerea atenţiei

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la globul ocular:

Este situat în orbită
Are o formă aproximativ sferică
Are o formă aproximativ ovalară
Are un perete format din două tunici concentrice
Are un perete format din trei tunici concentrice

Despre tunica externă a globului ocular se pot afirma urmatoarele:

Posterior se află sclerotica, reprezentând 4/5 din tunica fibroasă
Posterior se află sclerotica, reprezentând 5/6 din tunica fibroasă
Este formată din două porţiuni inegale: posterior sclerotica si anterior corneea
Este formată din două porțiuni inegale: anterior sclerotica si posterior corneea
Este formată din 3 porțiuni inegale: coroida, corpul ciliar şi irisul

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la sclerotică:

Este situată anterior față de cornee
Posterior este perforată de fibrele nervului optic, dendrite ale neuronilor multipolari din retină
Posterior este perforată de fibrele nervului optic, axoni ai neuronilor multipolari din retină
Pe ea se inseră muşchii extrinseci ai globului ocular (muşchii circulari ai corpului ciliar)
Pe ea se inseră muşchii extrinseci ai globului ocular (muşchii drepți superior şi inferior)

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la cornee:

Este transparentă, vasculară şi bogat inervată
Are în structura sa numeroase vase de sânge şi terminații nervoase senzitive
Face parte din tunica externă a globului ocular (1/6 anterioară)
Este transparentă, avasculară şi bogat inervată
Are o putere de refracție mai mare decât cea a cristalinului

Tunica medie a globului ocular este:

Fibroasă, formată din 3 segmente dispuse dinspre posterior spre anterior în ordinea: corp ciliar, iris, coroidă
Vasculară, formată din 3 segmente dispuse dinspre posterior spre anterior în ordinea: corp ciliar, iris, coroidă
Vasculară, formată din 3 segmente dispuse dinspre posterior spre anterior în ordinea: coroidă, corp ciliar, iris
Vasculară, formată din 3 segmente dispuse dinspre anterior spre posterior în ordinea: iris, corp ciliar, coroidă
Fibroasă, formată din 3 segmente dispuse dinspre posterior spre anterior în ordinea: coroidă, corp ciliar, iris

Selectaţi afirmațiile corecte referitoare la coroidă:

Este prevăzută în partea sa posterioară cu un orificiu prin care iese nervul optic
Se întinde posterior de ora serrata (limita dintre coroidă şi iris)
Se întinde posterior de ora serrata (limita dintre coroidă şi corpul ciliar)
Face parte din tunica medie, cu o putere de refracție mai mică decât a cristalinului
Face parte din tunica medie a globului ocular

Despre globul ocular se pot afirma următoarele:

Muşchiul ciliar din structura tunicii externe este neted, cu fibre radiare şi circulare
Ora serrata reprezintă limita dintre coroidă şi corpul ciliar
Procesele ciliare sunt alcătuite din aglomerări limfatice care secretă umoarea apoasă
Irisul are forma unei diafragme care permite reglarea cantităţii de lumină care sosește la retină
Retina, tunica internă, se întinde anterior de ora serrata şi prezintă două regiuni distincte

Selectați afirmațiile corecte referitoare la corpul ciliar:

Se află imediat posterior de ora serrata și este format din mușchiul ciliar și procesele ciliare
Se află imediat anterior de ora serrata și este format din muşchiul ciliar şi procesele ciliare
Face parte din tunica externă, fibroasă, opacă a globului ocular
Face parte din tunica medie, vasculară, a globului ocular
Prezintă în structura sa procesele ciliare (care secretă lacrimile) și mușchiul ciliar

Selectați afirmațiile false despre corpul ciliar:

Face parte din mediile refringente ale globului ocular
Se află imediat înaintea orei serrata
Se află imediat înapoia orei serrata
Este perforat posterior de fibrele nervului optic
Face parte din tunica vasculară a globului ocular

Selectați afirmațiile corecte referitoare la mușchiul ciliar:

Este format din fibre musculare striate, circulare şi radiare
Prezintă fibre circulare netede inervate de parasimpatic
Prezintă fibre radiare netede inervate de parasimpatic
Prezintă fibre circulare netede inervate de simpatic
Prezintă fibre radiare netede inervate de simpatic

Selectați afirmația corectă referitoare la procesele ciliare:

Sunt formate din fibre musculare netede circulare
Sunt formate din aglomerări capilare şi secretă umoarea vitroasă
Sunt formate din aglomerări de celule şi secretă umoarea apoasă
Sunt formate din aglomerări capilare și secretă umoarea apoasă
Intră în componenţa muşchiului ciliar din tunica medie a globului ocular

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la iris:

Prezintă în structura sa procesele ciliare
Face parte din tunica medie a globului ocular
Are rolul unei diafragme, perforată central, care reglează cantitatea de lumină ce ajunge la retină
Prezintă în mijloc un orificiu numit pupilă
Permite reglarea cantităţii de lumină ce sosește de la retină

Selectaţi afirmaţiile false referitoare la iris:

Face parte din mediile refringente ale globului ocular
Are o putere de refracție de aproximativ 20 de dioptrii
Face parte din tunica medie a globului ocular
Intervine în acomodare datorită elasticităţii sale
Are rolul unei diafragme care permite reglarea cantităţii de lumină ce soseşte la retină

Referitor la tunica internă a globului ocular, este adevărat că:

Este vasculară, formată din coroidă, corp ciliar și iris
Este fotoefectoare, recepționând stimulii luminoși
Este o tunică de natură nervoasă, având origine ectodermică
Conține în structura ei celule amacrine, celule orizontale şi celule bipolare
Conţine în structura ei celulele cu conuri şi celulele cu bastonașe, care sunt neuroni bipolari fusiformi

Selectați afirmaţiile false referitoare la retină:

Realizează recepția stimulilor luminoşi la nivelul celulelor bipolare
Realizează transformarea stimulilor luminoși în influx nervos
Realizează transformarea influxului nervos în stimuli luminoși
Prezintă două regiuni importante: pala galbenă (papila nervului optic) și foveea centralis
Prezintă două regiuni importante: pata galbenă şi pata oarbă

Care dintre următoarele afirmații despre retină sunt adevărate?

Face parte din tunica internă, vasculară, a globului ocular
Reprezintă tunica internă, fotosensibilă, a globului ocular
Este o membrană care conține celule epiteliale modificate (fotoreceptoare)
În structura retinei se întâlnesc membranele limitante externă şi internă
Celulele fotoreceptoare sunt celule nervoase modificate, adaptate pentru vederea nocturnă şi diurnă

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la pata galbenă (macula lutea):

Este situată medial şi inferior de pata oarbă, în dreptul axului vizual
Este situată în dreptul axului vizual, lateral şi superior de pata oarbă
Conține mai multe bastonașe decât conuri
Conține mai multe conuri decât bastonașe
Prezintă în centru foveea centralis, care conține în exclusivitate conuri

Selectați afirmaţiile false referitoare la pata galbenă (macula lutea):

Prezintă în centru pata oarbă sau papila nervului optic
Prezintă în centru o convexitate numită foveea centralis
Prezintă în centru o concavitate – zona cu acuitate vizuală maximă
Reprezintă locul de intrare a nervului optic în globul ocular
Are cea mai întinsă reprezentare la nivelul ariei vizuale primare

Selectați asocierile corecte referitoare la tunica internă a globului ocular:

Fovea centralis – concavitate în centrul petei galbene
Locul de intrare al nervului optic în globul ocular – pata oarbă
Macula lutea – concavitate în centrul petei galbene
Celulele cu conuri – rodopsină – vedere diurnă
Celule cu bastonașe – rodopsină – vedere nocturnă

Despre pata oarbă se pot afirma următoarele:

Este situată lateral şi inferior de pata galbenă, în dreptul axului vizual
Este situată lateral şi superior de pata galbenă şi nu conţine elemente fotosensibile
Este situată medial şi inferior de pata galbenă şi reprezintă locul de ieşire a arterelor globului ocular
Este situată medial şi inferior de pata galbenă
Reprezintă locul de ieşire din globul ocular pentru cel de-al doilea nerv cranian

Celulele cu bastonașe din retină:

Sunt în număr de circa 125 de miliarde
Sunt în număr de circa 125 de milioane
Sunt celule endoteliale modificate, receptori ai vederii colorate
Sunt adaptate pentru vederea nocturnă, la lumină slabă
Conțin un singur tip de pigment vizual, rodopsina

Celulele cu conuri din retină:

Sunt mult mai puțin sensibile decât celulele cu bastonașe
Sunt adaptate pentru vederea nocturnă, alb-negru, la lumină slabă
Sunt adaptate pentru vederea diurnă şi colorată, la lumină intensă
Conţin trei tipuri de pigmenți biliari, iodopsine
Conțin trei tipuri de pigmenți vizuali, iodopsine

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la celulele fotoreceptoare din retină:

Celulele cu conuri sunt mai numeroase în pata galbenă decât celulele cu bastonașe
Sunt sediul transformării energiei electrolitice a luminii în influx nervos
Sunt sediul transformării energiei electromagnetice a luminii în influx nervos
Celulele cu conuri, în număr de circa 6-7 milioane, conțin 2 tipuri de pigmenți vizuali (rodopsina şi iodopsina)
Celulele cu bastonașe, în număr de circa 125 de milioane, sunt mult mai sensibile decât celulele cu conuri

Repartiţia pe retină a receptorilor este inegală:

În pata oarbă sunt absente elementele fotosensibile
În foveea centralis se găsesc celule cu bastonaşe în număr mai mic decât celulele cu conuri
În foveea centralis se găsesc doar receptori ai vederii colorate
În pata oarbă nu sunt prezente celule cu conuri
În pata galbenă se găsesc predominant celule cu conuri

Care dintre următoarele afirmații cu privire la tunicile concentrice ale globului ocular este falsă?

Tunica externă este reprezentată de sclerotică (5/6) şi cornee (1/6)
Tunica vasculară este formată din trei porțiuni inegale
Tunica medie este formată din două porțiuni inegale
Irisul face parte din tunica medie a globului ocular
Tunica internă este reprezentată de o membrană fotosensibilă, retina

Mediile refringente ale globului ocular sunt reprezentate de:

Coroidă, transparentă şi avasculară
Cristalin, o lentilă cilindrică, cu putere de reflexie de aproximativ 20 de dioptrii
Cornee, transparentă, avasculară şi bogat inervată
Umoarea apoasă, un gel incolor secretat de procesele ciliare ale coroidei
Corpul vitros, de consistenţă gelatinoasă şi învelit de hialoida

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la cristalin:

Are forma unei lentile biconvexe, cu raza de curbură mai mică în timpul acomodării
Are forma unei lentile biconvexe, a cărei putere de convergență crește în timpul acomodării vizuale
Este localizat între iris şi corpul ciliar
Conţine vase de sânge, care realizează nutriția lui prin difuziune ciliare
Nu conţine vase de sânge, nutriția lui realizându-se prin difuziune de la vasele proceselor ciliare

Referitor la cristalin, sunt false următoarele afirmații:

Are forma unei lentile biconvexe (lentilă divergentă)
Este învelit de o capsulă rigidă, hialoida
Este învelit de o capsulă elastică, cristaloida
Este parte componentă a aparatului dioptric, alături de cornee
Este situat anterior de iris, fiind înconjurat de ligamentul suspensor

Umoarea apoasă este:

Un lichid incolor secretat de aglomerările capilare ale scleroticii
Un lichid incolor secretat de aglomerările capilare ale proceselor ciliare
Un lichid apos, uşor colorat, prezent în camera anterioară a globului ocular
O substanță fluidă, incoloră, componentă a aparatului dioptric, alături de procesele ciliare care o secretă
Un lichid incolor şi care face parte din mediile refringente ale globului ocular, alături de cristalin

Selectaţi afirmaţiile false referitoare la umoarea apoasă:

Este un lichid care umple camerele anterioară (cuprinsă între iris şi cristalin) şi posterioară (cuprinsă între cornee şi cristalin) ale globului ocular
Este un lichid care umple camerele anterioară (cuprinsă între cornee și iris) şi posterioară (cuprinsă între iris şi cristalin) ale globului ocular
Din camera anterioară, umoarea apoasă se elimină în sistemul venos al cristalinului
Este transparentă şi de consistenţa gelatinoasă
În cazul unui drenaj defectuos, umoarea apoasă se acumulează în camera anterioară şi determină creșterea presiunii intraoculare

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpul vitros:

Are o formă sferoidală şi consistenţă gelatinoasă
Are consistență apoasă și face parte din mediile refringente ale globului ocular
Are consistenţă gelatinoasă şi ocupă camera vitroasă situată anterior de cristalin
Are consistență gelatinoasă şi ocupă camera vitroasă situată posterior de cristalin
Este transparent şi are forma unei lentile biconvexe

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la mediile refringente ale globului ocular sunt false?

Cristalinul are forma unei lentile biconvexe, înconjurată la periferie de ligamentul suspensor
Cristalinul este localizat între retină şi coroidă
Umoarea apoasă are o consistenţă gelatinoasă
Umoarea apoasă se formează printr-o activitate secretorie a proceselor ciliare
Corpul vitros este transparent şi are consistență de gel

Aparatul dioptric ocular este format din:

Cornee, cu o putere de divergență de aproximativ 60 de dioptrii
Cornee, cu o putere de refracție de aproximativ 40 de dioptrii
Cristalin, cu o putere de reflexie de aproximativ 20 de dioptrii
Corpul vitros, cu o putere de reflexie de circa 20 de dioptrii
Cristalin, cu o putere de refracție de aproximativ 20 de dioptrii

Despre aparatul dioptric ocular se poate afirma că:

Poate fi considerat ca o singură lentilă divergentă cu o putere de refracție totală de aproximativ 60 de dioptrii
Poate fi considerat ca o singură lentilă convergentă cu o putere de refracție totală de aproximativ 60 de dioptrii
Are o putere totală de refracție de aproximativ 40 de dioptrii, din care 10 revin corneei şi 30 cristalinului
Are centrul optic la 17 cm anterior de retină
Are centrul optic la 17 mm anterior de retină

Razele paralele care vin de la o distanţă mai mare de 6 metri de ochi:

Vor forma pe retină o imagine reală, mai mare şi răsturnată
Se vor focaliza la 17 mm în spatele centrului optic
Vor forma pe retină o imagine virtuală, mai mică şi răsturnată
Se vor focaliza la 17 mm înaintea centrului optic
Vor forma pe retină o imagine reală, mai mică și răsturnată

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la acomodarea vizuală:

Se datorează aparatului suspensor al corneei
Este un act reflex reglat de centrii corticali
Este un act reflex reglat de coliculii cvadrigemeni superiori
Se datorează elasticității cristalinului
Are ca şi organ pasiv muşchiul ciliar

Acomodarea se realizează datorită:

Rigidității cristalinului
Muşchilor oblic superior şi inferior
Aparatului suspensor al cristalinului
Proceselor ciliare
Muşchiului ciliar

Ce se întâmplă când ochiul priveşte obiecte situate la o distanță mai mare de 6 m?

Fibrele circulare ale muşchiului ciliar sunt relaxate
Cristaloida este relaxată
Raza de curbură a cristalinului crește
Ligamentul suspensor este relaxat
Puterea de convergenţă scade la valoarea minimă de 20 de dioptrii

Ce se întâmplă când privim obiecte situate la o distanţă mai mică de 6 metri?

Fibrele circulare ale muşchiului ciliar se contractă
Fibrele radiare ale muşchiul ciliar se contractă
Tensiunea din cristaloidă scade
Tensiunea din cristaloidă creşte
Cristalinul se aplatizează

Despre procesul acomodării vizuale se pot afirma următoarele:

Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect fără acomodare reprezintă punctum proximum
Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect fără efort de acomodare reprezintă punctum remotum
Acomodarea constă în totalitatea proceselor care permit vederea clară a obiectelor situate între punctum proximum şi punctum remotum
Acomodarea constă în totalitatea proceselor chimice care permit vederea clară a obiectelor situate dincolo de punctum remotum
Reflexul de acomodare se realizează prin creșterea razei de curbură și scăderea puterii de refracție a cristalinului

Referitor la acomodarea vizuală, este adevărat că:

Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect cu efort de acomodare maxim este punctum remotum
Punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect cu efort de acomodare maxim este punctum proximum
Reflexul de acomodare se realizează când ochiul priveşte obiecte situate la 17 mm anterior de retina
La tineri, punctum proximum se află la 25 cm de ochi
Punctum remotum reprezintă punctul cel mai apropiat de ochi la care vedem clar un obiect fără efort de acomodare

Acomodarea este un act reflex:

Reglat de centrii corticali din ariile vizuale (primare, secundare şi cerebeloase)
Reglat de centrii corticali din ariile vizuale (primare şi secundare sau de asociație)
Realizat cu ajutorul muşchiului ciliar şi al aparatului suspensor al cristalinului
La a cărui reglare participă şi coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal
Reglat de centrii motori din măduva cervico-lombară

Reflexul pupilar fotomotor are centrii la nivelul:

Mezencefalului (în coliculii cvadrigemeni inferiori)
Trunchiului cerebral (în nucleii bulbo-pontini)
Mezencefalului (în coliculii cvadrigemeni superiori)
Trunchiului cerebral (în corpii geniculați laterali)
Trunchiului cerebral (în mezencefal)

Stimularea cu lumină puternică a retinei produce:

Contracția muşchilor circulari ai irisului
Relaxarea muşchilor circulari ai irisului
Contracția muşchilor radiari
Midriază
Mioză

Scăderea intensității stimulului luminos (la întuneric) produce:

Contracția muşchilor circulari ai irisului
Relaxarea muşchilor circulari ai irisului
Contracția muşchilor radiari
Midriază
Mioză

În funcție de distanța la care se află retina faţă de centrul optic există ochiul:

Emetrop la care retina se află la 7 mm în spatele centrului optic
Emetrop la care retina se află la 17 mm în spatele centrului optic
Miop la care retina se află la 7 mm în spatele centrului optic
Miop la care retina se află la mai puțin de 17 mm de centrul optic
Hipermetrop la care retina se află la mai puțin de 17 mm de centrul optic

În cazul ochiului emetrop, este adevărat că:

Imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, cu acomodare
Imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare
Imaginea obiectelor plasate la infinit este neclară, cu acomodare
Imaginea obiectelor plasate la infinit este neclară, fără acomodare
Retina se află la 17 cm în spatele centrului optic

În cazul ochiului hipermetrop, este adevărat că:

Persoana apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar
Persoana depărtează obiectele de ochi pentru a le vedea clar
Imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare
Retina este situată la mai puțin de 17 mm de centrul optic
Retina este situată la mai mult de 17 cm de centrul optic

În cazul ochiului miop (hipometrop), este adevărat că:

Persoana apropie obiectele de ochi pentru a le vedea clar
Persoana depărtează obiectele de ochi pentru a le vedea clar
Imaginea obiectelor plasate la infinit este clară, fără acomodare
Retina este situată la mai puțin de 17 mm de centrul optic
Retina este situată la distanțe mai mari de 17 mm de centrul optic

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la tulburările acomodării vizuale sunt adevărate?

Emetropia se corectează cu lentile cilindrice
Miopia se corectează cu lentile convergente (biconvexe)
Miopia se corectează cu lentile divergente (biconcave)
Hipermetropia se corectează cu lentile convergente (biconvexe)
Hipermetropia se corectează cu lentile divergente (biconcave)

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la astigmatism:

Se datorează existenței mai multor raze de curbură ale suprafeței cristalinului
Se datorează existenței mai multor raze de curbură ale suprafeței corneei
În astigmatism, imaginile formate pe retină sunt neclare
Se corectează cu lentile divergente (biconcave)
Se corectează cu lentile cilindrice

Care dintre următoarele afirmații legate de tulburările de acomodare vizuală sunt adevărate?

În hipermetropia axială, ochiul este mai turtit anteroposterior decât cel considerat normal, emetrop
Hipermetropia se corectează cu lentile divergente
În miopia axială, ochiul este mai alungit anteroposterior decât cel considerat normal, emetrop
Miopia se corectează cu lentile divergente, biconcave
Astigmatismul se corectează cu lentile convergente, biconcave

Sunt false următoarele afirmaţii referitoare la procesele fotochimice din retină:

Retina este sensibilă la radiațiile electromagnetice ultraviolete
Retina este insensibilă la radiaţiile electromagnetice din spectrul vizibil
Recepția vizuală constă în transformarea energiei chimice a luminii în influx nervos
Constă în transformarea energiei electromagnetice a luminii în influx nervos
Se petrece la nivelul celulelor receptoare retiniene (cu conuri şi cu bastonașe)

Transformarea energiei electromagnetice a luminii în influx nervos se petrece la nivelul:

Celulelor receptoare retiniene
Celulelor orizontale din retină
Celulelor cu conuri din foveea centralis
Celulelor cu conuri și bastonașe din macula lutea
Stratului pigmentar al irisului şi retinei

Este adevărat că prin expunerea mult timp la lumină puternică:

Pigmentul vizual este descompus în retinen (derivat proteic) și opsine (derivate din vitamina A) la nivelul conurilor
Pigmentul vizual este descompus în retinen și opsine atât la nivelul conurilor, cât și la nivelul bastonașelor
Pigmentul vizual este descompus în retinen (derivat din vitamina A) şi trei tipuri de opsine la nivelul bastonașelor
Cea mai mare parte a retinenului din celulele cu bastonaşe este transformat în vitamina A
Cea mai mare parte a retinenului din celulele cu conuri este transformat în vitamina A

Care dintre următoarele afirmații privind mecanismul fotoreceptor sunt false?

Este diferit la cele două tipuri de celule fotoreceptoare
Este identic la celule fotoreceptoare sensibile la roşu şi la cele sensibile la verde
Pigmentul vizual absoarbe energia radiației luminoase şi se descompune în cele două componente ale sale, retinen şi opsină
Descompunerea pigmentului vizual determină inițial un potenţial de acţiune şi în final un potenţial de receptor
Descompunerea pigmentului vizual determină modificări ale conductanțelor ionice, urmate de apariția potenţialului de receptor

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

Bastonașele conțin un singur pigment vizual numit iodopsină, format din retinen şi opsină
Bastonaşele conțin un singur pigment vizual numit rodopsină, format din retinen şi opsină
Bastonaşele conțin 3 tipuri de pigmenți-iodopsine, formați din retinen şi trei tipuri de opsine
Conurile conțin 3 tipuri de pigmenți-iodopsine, care au în structura lor retinenul (derivat de vitamina A)
Conurile conțin un singur pigment vizual numit iodopsină, format din vitamina A şi opsină

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la retinen:

Rezultă din descompunerea opsinei sub acțiunea luminii
Rezultă din recompunerea pigmentului vizual sub acțiunea luminii
Este comun tuturor pigmenților vizuali
Este derivat de vitamina A (hidrosolubilă)
Este derivat al unei vitamine liposolubile, vitamina A

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la pigmentul vizual:

Absoarbe energia radiației luminoase și se descompune în retinen şi vitamina A
Absoarbe energia radiaţiei luminoase și se descompune în retinen şi opsină
Este un derivat de vitamine liposolubile (vitamina D3 şi A)
Face parte din structura mitocondriilor bastonaşelor
Face parte din structura membranei conurilor și bastonașelor

Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

Conurile sunt mult mai sensibile decât bastonaşele
Bastonaşele sunt mult mai sensibile decât conurile
Bastonaşele şi conurile au o sensibilitate diferită
Energia unei singure cuante de lumină este suficientă pentru a stimula o celulă cu con
Energia unei singure cuante de lumină este insuficientă pentru a stimula o celulă cu bastonaș

Senzația de alb este provocată de:

Corpurile care reflectă toate radiațiile infraroșii
Corpurile care reflectă toate radiațiile luminoase
Corpurile care absorb toate radiațiile luminoase
Stimularea bastonașelor
Stimularea egală a celor trei tipuri de conuri

Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate?

Sensibilitatea celulelor fotoreceptoare este cu atât mai mare cu cât ele conțin mai mult pigment
Sensibilitatea celulelor fotoreceptoare este independentă de cantitatea de pigment pe care o conțin
Senzația culorii absorbite este provocată de stimularea unei singure categorii de conuri
Cantitatea de pigment variază în funcție de expunerea la lumină sau la întuneric a celulelor pigmentare
Cantitatea de pigment se schimbă în funcție de expunerea la lumină sau la întuneric a celulelor fotoreceptoare

Despre procesul de adaptare a receptorilor vizuali, se pot afirma următoarele:

La întuneric, cea mai mare parte a retinenului din conuri şi bastonașe este transformat în vitamina A
La lumină, cea mai mare parte a retinenului din conuri este transformat în vitamina A
La lumină, cea mai mare parte a retinenului din bastonașe este transformat în vitamina A
Sensibilitatea ochiului la lumină creşte, ca urmare a creşterii concentraţiei pigmenților vizuali
Sensibilitatea ochiului la lumină scade, ca urmare a scăderii concentrației pigmenților vizuali

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la procesul de adaptare la întuneric:

Adaptarea la întuneric se realizează lent (în primele cinci minute de expunere doar în proporție de 60%)
Adaptarea la întuneric se realizează rapid, în primele cinci minute de expunere
Creşte cantitatea de pigment vizual, prin convertirea retinenului şi opsinelor din celulele fotoreceptoare
Scade cantitatea de pigment vizual, prin transformarea retinenului în vitamina A
Pigmenții vizuali din celulele fotoreceptoare sunt convertiți în retinen şi opsine

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

În avitaminoza A se compromite adaptarea la întuneric
Daltonismul apare aproape în exclusivitate la bărbați (gena recesivă X linkată)
Daltonismul apare aproape în exclusivitate la bărbați ( gena recesivă Y linkată)
Reducerea vederii nocturne se numeşte nictalopie, iar a celei diurne, hemeralopie
În defectele vederii cromatice cel mai frecvent lipsesc celulele cu conuri sensibile la verde și la albastru

Care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?

Stimularea egală a celor 3 tipuri de conuri produce senzația de lumină albă
Stimularea bastonaşelor produce senzația de negru
Lipsa de stimulare a bastonașelor produce senzația de lumină albă
Timpul de adaptare la lumină este de aproximativ 5 minute
Stimularea unei singure categorii de conuri provoacă senzaţia culorii absorbite

Selectați afirmațiile corecte referitoare la mecanismele de adaptare a receptorilor vizuali:

Ochiul nu are capacitatea de a-şi regla sensibilitatea receptorilor în raport cu intensitatea luminii
Ochiul are capacitatea de adaptare la întuneric (mai rapid) şi la lumină (mai lent)
Ochiul are capacitatea de adaptare la lumină (mai rapid) şi la întuneric (mai lent)
Vederea scotopică sau nocturnă este realizată de către bastonaşele stimulate de lumina scăzută
Celulele cu bastonaș au prag de excitabilitate crescut faţă de conuri, permițând vederea în lumina slabă

Care dintre următoarele afirmaţii privind calea optică sunt adevărate:

Receptorii căii optice sunt reprezentaţi de celulele fotosensibile cu conuri şi bastonașe din retină
Primul neuron al căii optice se află la nivelul celulelor multipolare din retină
Primul neuron al căii optice se află la nivelul celulelor ganglionare din retină
Al doilea neuron al căii optice este reprezentat de celulele multipolare din retină
Al treilea neuron al căii optice se găsește în epitalamus, în corpul geniculat (extern) lateral

Care dintre următoarele afirmaţii privind calea optică sunt false:

Al treilea neuron al căii optice se găsește în corpul geniculat extern (lateral) din metatalamus
Al treilea neuron al căii optice se găseşte în corpul geniculat intern (medial) din metatalamus
Celulele bipolare din retină reprezintă totodată şi receptorul căii vizuale
Axonii neuronilor multipolari proveniți din câmpul intern (nazal) al retinei se încrucişează, formând chiasma optică
Axonii neuronilor multipolari proveniți din câmpul extern (temporal) al retinei se încrucişează, formând chiasma optică

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la segmentul de conducere al analizatorului vizual:

Axonii neuronilor multipolari din retină formează nervul optic (perechea I de nervi cranieni)
Axonii neuronilor multipolari proveniţi din câmpul intern al retinei (câmpul nazal) nu se încrucişează şi trec în tractul optic de aceeaşi parte
Celulele bipolare din retină, situate mai superficial decât cele multipolare, formează cel de-al doilea neuron al căii vizuale
Axonii neuronilor multipolari proveniți din câmpul intern (nazal) al retinei se încrucişează, după care ajung în tractul optic de partea opusă
Tractul optic contine fibre de la ambii globi oculari

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la segmentele de conducere si central ale analizatorului vizual sunt adevărate?

Receptorii situați în stratul pigmentar al retinei reprezintă segmentul periferic al analizatorului vizual
Calea optică reprezintă segmentul intermediar (de conducere) al analizatorului vizual
Al 2-lea neuron al căii optice este situat în celulele bipolare din retină
Al 3-lea neuron al căii optice este situat în corpul geniculat extern (lateral) din metatalamus
Aria vizuală primară este localizată în jurul scizurii calcarine, în lobul parietal

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la segmentul central (cortical) al analizatorului vizual sunt adevărate?

Aria vizuală primară este localizată în jurul scizurii calcarine, pe faţa laterală a lobilor occipitali
Aria vizuală primară este localizată în jurul scizurii calcarine, pe fața medială a lobilor occipitali
La nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are foveea centralis
La nivelul ariei vizuale primare, cea mai întinsă reprezentare o are macula lutea (pata galbenă)
Ariile vizuale secundare sau asociative sunt localizate în jurul ariei vizuale primare, dar şi în lobii temporal şi parietal

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la câmpul vizual sunt adevărate?

Spațiul cuprins cu privirea se numeşte câmp vizual
Câmpul vizual binocular al unui ochi se suprapune în mare parte cu câmpul vizual monocular al celuilalt ochi
Câmpul vizual monocular al unui ochi nu se suprapune cu câmpul vizual monocular al celuilalt ochi
Orice obiect aflat în câmpul vizual binocular formează câte două imagini pe retina fiecărui ochi
Partea comună a celor două câmpuri monoculare reprezintă câmpul vizual binocular

Alegeți afirmaţiile adevărate privind ariile vizuale:

Aria vizuală primară realizează transformarea influxului nervos în senzații de lumină, culoare şi formă (percepţie vizuală conştientă)
În aria vizuală primară imaginile proiectate pe cele două retine nu se reunesc ci doar se realizează îndreptarea lor
În aria vizuală primară imaginile proiectate pe cele două retine se reunesc şi se realizează îndreptarea lor
Ariile vizuale secundare din lobul parietal sunt specializate în perceperea locației spaţiale a obiectelor
Ariile vizuale secundare din lobul temporal sunt specializate în perceperea locației spațiale a obiectelor

Care dintre următoarele asocieri sunt corecte:

Hipometropie – lentile divergente – apropiere obiect
Daltonism – viciu de refracție – lentile cilindrice
Afazie vizuală – defect al vederii cromatice – orbire
Vederea binoculară – vedere în profunzime – vedere stereoscopică
Vederea monoculară – vedere stereoscopică – câmp vizual comun ambilor ochi

Despre analizatorii acustic și vestibular se pot afirma următoarele:

Segmentele receptoare ale celor doi analizatori sunt situate în urechea medie, săpată în stânca osului temporal
Segmentele receptoare ale celor doi analizatori sunt situate în urechea internă, săpată în stânca osului temporal
Segmentele de conducere ale celor doi analizatori utilizează calea nervului cranian acustico-vestibular (VIII)
Analizatorul vestibular furnizează informații privind poziţia şi mişcările corpului în spațiu
Urechea umană poate percepe undele sonore repetându-se neregulat (sunete) sau succedându-se regulat (zgomote)

Selectați afirmația corectă referitoare la urechea externă:

Este o cavitate pneumatic săpată în corpul osului sfenoid
Are un perete lateral reprezentat de timpan
La nivelul peretelui său anterior se deschide trompa lui Eustachio
Cuprinde pavilionul și conductul auditiv extern
Cuprinde pavilionul și conductul auditiv intern

Următoarele afirmații despre urechea externă sunt false:

Conductul auditiv extern face parte, alături de pavilion, din urechea externă
Conductul auditiv extern face parte, alături de melcul osos, din urechea internă
Conductul auditiv extern este căptușit cu piele prevăzută cu fire de păr, glande sebacee şi glande ceruminoase
Pavilionul urechii captează vibrațiile timpanului şi le transmite perilimfei
Pavilionul urechii captează şi dirijează sunetele spre conductul auditiv extern

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la urechea medie:

Este o cavitate pneumatică săpată în stânca osului etmoid
Este o cavitate pneumatică săpată în stânca osului temporal
Conţine trei oscioare articulate în ordinea: nicovală – ciocan – scăriță
Conține trei oscioare, articulate în ordinea: ciocan – nicovală – scăriţă
Mişcarea sistemului de oscioare este determinată de vibrațiile timpanului

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la urechea medie (casa sau cavitatea timpanului) sunt adevărate?

Urechea medie conţine în interiorul său un lanț articulat de trei oscioare
Urechea medie conţine în interiorul său trei oscioare nearticulate între ele
Atașarea oscioarelor de pereții urechii medii este asigurată de ligamente
Ciocanul şi scăriţa au fiecare câte un mușchi care reglează intensitatea undei sonore
Prin trompa lui Eustachio se realizează comunicarea urechii medii cu laringele

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la peretele lateral al urechii medii:

Prezintă orificiul de deschidere al trompei lui Eustachio
Este reprezentat de timpan, circular, convex spre exterior
Este reprezentat de timpan, extrem de sensibil la durere
Prezintă fereastra ovală şi lanţul de oscioare
Prezintă fereastra rotundă, pe care se sprijină talpa scăriței

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la peretele medial al urechii medii:

Prezintă fereastra ovală, acoperită de o membrană cu suprafața mult mai mică decât cea a timpanului
Prezintă orificiul de deschidere al trompei lui Eustachio
Este reprezentat de timpan, fereastra ovală şi fereastra rotundă
Poate prezenta perforaţii ale timpanului, ce duc la diminuarea auzului
Prezintă fereastra rotundă, acoperită de o membrană

Selectați afirmaţiile false referitoare la trompa lui Eustachio:

Realizează comunicarea între urechea externă şi casa timpanului
Realizează comunicarea între casa timpanului şi nazofaringe
Se deschide pe peretele anterior al casei timpanului
Se deschide pe peretele posterior al casei timpanului
Realizează dublarea presiunii pe ambele fețe ale timpanului

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la oscioarele auzului sunt adevărate?

Sunt situate în urechea intenă (cavitatea timpanului)
Sunt situate în cavitatea timpanului (urechea medie)
Sunt în număr de trei, ciocanul, nicovala şi sacula
Sunt în număr de trei, ciocanul, nicovala şi scărița
Scăriţa vine în contact cu fereastra ovală

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la ciocan:

Face parte dintr-un lanț articulat de oscioare situate în urechea medie
Face parte dintr-un lanț articulat de oscioare situate în cavitatea timpanului
Face parte dintr-un lanț articulat de oscioare situate în labirintul membranos
Are un muşchi care diminuează vibraţiile sonore slabe
Are un muşchi care diminuează vibraţiile sonore puternice

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la nicovală:

Face parte dintr-un lanț articulat de oscioare situate în urechea medie
Face parte dintr-un lanț de trei oscioare, articulate în ordinea nicovală – ciocan – scăriță
Este situată între ciocan şi scăriță
Vine în contact cu fereastra ovală, acoperită de o membrană
Vine în contact cu fereastra rotundă, acoperită de o membrană

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la scăriță:

Face parte dintr-un lanț articulat de oscioare situate în urechea medie
Face parte dintr-un lanț articulat de oscioare situate în labirintul osos
Vine în contact cu fereastra ovală, acoperită de o membrană
Are un mușchi care diminuează vibraţiile sonore puternice
Are un muşchi care amplifică vibraţiile sonore puternice

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la urechea internă este adevărată?

Peretele său lateral este reprezentat de timpan
Pe peretele său anterior se deschide trompa lui Eustachio
Conţine o serie de încăperi, labirintul membranos în interiorul căruia se află labirintul osos
Conţine o serie de încăperi, numite labirint osos, săpate în stânca temporalului
Conține un lanţ articulat de oscioare şi este plină cu aer

Care dintre următoarele afirmaţii cu privire la urechea internă sunt adevărate?

În interiorul melcului osos se află melcul membranos şi două rampe timpanice
În interiorul melcului osos se află melcul membranos şi două rampe, timpanică și vestibulară
Rampa vestibulară este situată deasupra membranei vestibulare
Rampa timpanică este situată sub membrana bazilară
Rampele vestibulară şi timpanică conţin perilimfă

În structura labirintului osos se întâlnesc:

Vestibulul osos, situat posterior de melcul osos
Trei canale semicirculare osoase aflate în planuri suprapuse unul față de celălalt
Trei canale semicirculare osoase aflate în planuri perpendiculare unul pe celălalt
Melcul osos sau canalul cohlear
Melcul osos sau cohleea, de formă conică

Selectați afirmaţiile false referitoare la labirintul osos:

Este situat în urechea medie, fiind format din melc osos, canale semicirculare osoase şi vestibul osos
Este situat în urechea interna, fiind format din melc osos, canale semicirculare osoase şi vestibul osos
Este separat de labirintul membranos prin perilimfă
Este separat de labirintul membranos prin endolimfă
Conţine în interiorul său un sistem de camere care alcătuiesc labirintul membranos

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la canalele semicirculare osoase:

Formează, împreună cu melcul osos şi vestibulul osos, labirintul osos
Se află în planuri perpendiculare unul pe celălalt
Se află în planuri paralele unul față de celălalt
Fiecare canal se deschide la o extremitate a sa printr-o dilatație mai largă numită creastă ampulară
Canalele anterior şi posterior se unesc la una dintre extremități, formând un canal comun înainte de a se deschide în vestibulul osos

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la melcul osos:

Este format dintr-un canal osos răsucit în jurul columelei
Este situat anterior de vestibulul osos
Este situat posterior de vestibulul osos
Prezintă un ax osos central numit columelă
Are formă conică, cu un ax osos central denumit helicotremă

Selectaţi afirmaţiile false referitoare la columelă:

Reprezintă axul osos central al melcului osos
Reprezintă axul osos central al melcului membranos
În jurul său canalele semicirculare realizează 2 ½ ture
În jurul său, melcul osos realizează 2 ½ ture
În jurul său, melcul osos realizează 3 ½ ture

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la lama spirală osoasă:

Se prinde pe columelă, care reprezintă axul central al melcului membranos
Se prinde pe columelă, care reprezintă axul central al melcului osos
Spre vârful melcului, lama spirală lasă un spațiu liber, helicotrema
Este întregită de membrana bazală a labirintului membranos
Este întregită de membrana vestibulara Reissner

Despre rampele vestibulară și timpanică se pot afirma următoarele:

Cele două rampe se găsesc în interiorul vestibulului osos
Cele două rampe se găsesc în interiorul melcului osos
Rampa vestibulară este situată deasupra membranei Reissner
Rampa timpanică este situată deasupra membranei bazilare
Cele două rampe conțin perilimfă şi comunică prin helicotremă

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la melcul membranos:

Este situat în interiorul melcului osos, între rampa timpanică şi cea vestibulară
Se mai numeşte şi canal cohlear
Conține organul lui Corti, cu receptorii vestibulari
Este delimitat de membrana bazilară, membrana tectoria şi peretele intern al melcului osos
Este delimitat de membrana bazilară, membrana vestibulară şi peretele extern al melcului osos

Selectați afirmaţiile false referitoare la canalul cohlear:

Porneşte din partea inferioară a utriculei
Pornește din partea inferioară a saculei
Conține endolimfă, ale cărei variații de presiune determină vibrații ale membranei otolitice
Conține endolimfă, ale cărei variații de presiune determină vibrații ale membranei bazilare
Conţine organul lui Corti (receptorul pentru auz şi echilibru)

Vestibulul membranos este alcătuit din:

Utriculă, situată în partea superioară a vestibulului
Helicotremă, prin care comunică rampa timpanică cu rampa vestibulară
Saculă, în care se deschid canalele semicirculare membranoase
Saculă, care conține macula saculară
Melcul membranos şi canalul cohlear

Următoarele afirmaţii referitoare la vestibulul membranos sunt false:

Este alcătuit din trei canale semicirculare membranoase
În interiorul vestibulului membranos se află utricula (superior) şi sacula (inferior)
Face parte din labirintul membranos, alături de canalele semicirculare membranoase
În partea superioară a vestibulului se află helicotrema
Conține receptorii pentru auz, reprezentaţi de maculele utriculară și saculară

Selectați afirmațiile corecte referitoare la canalele semicirculare membranoase:

Se deschid în utriculă, mai mare şi situată superior de saculă
Se deschid în saculă, mai mare şi situată inferior de utriculă
Conţin perilimfa
Fiecare canal semicircular are una dintre deschideri mai dilatată, cupola, în care se află crestele ampulare
Fiecare canal semicircular are una dintre deschideri mai dilatată, ampula, în care se află crestele ampulare

Despre organul lui Corti se pot afirma următoarele:

Este aşezat pe membrana bazală, care delimitează canalul cohlear de rampa vestibulară
Este aşezat pe membrana bazilară, care delimitează canalul cohlear de rampa timpanică
În centrul organului lui Corti se găseşte un spațiu triunghiular, tunelul lui Corti
În centrul organului lui Corti se găsește tunelul lui Corti, traversat de fibrele axonice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti
În centrul organului lui Corti se găseşte tunelul lui Corti, traversat de fibrele dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la celulele receptoare auditive:

Sunt situate dedesubtul celulelor de susținere, situate pe laturile tunelului lui Corti
Sunt situate deasupra celulelor de susţinere, situate pe laturile tunelului lui Corti
Prezintă la polul bazal cilii auditivi , care pătrund în membrana tectoria
Prezintă la polul apical cilii auditivi, care pătrund în membrana tectoria
La polul bazal sosesc terminații dendritice ale neuronilor din ganglionul spiral Corti

Selectați afirmațiile corecte referitoare la membranele aflate în structura segmentelor receptoare ale analizatorilor acustic şi vestibular:

Membrana pe care este aşezat organul lui Corti se numește membrana bazilară
Membrana otolitică conține granule de carbonat de sodiu și potasiu
Membrana tectoria se situează deasupra cililor auditivi
În membrana otolitică sunt inclavați cilii celulelor senzoriale din maculele utriculară și saculară
Membrana vestibulară Reissner întregește lama spirală, care se prinde pe rampa vestibulară

Receptorii vestibulari sunt localizați în:

Canalul cohlear din melcul osos
Crestele ampulare din ampulele canalelor semicirculare membranoase
Rampa vestibulară, în care se găseşte perilimfa
Macula utriculară, care prezintă celule senzoriale cu cili
Macula saculară, care prezintă celule senzoriale cu cili

Granulele de carbonat de calciu şi magneziu:

Se găsesc la nivelul membranei otolitice şi se numesc sialolite
Se găsesc la nivelul membranei otolitice şi se numesc otolite
Stimulează mecanic receptorii crestelor ampulare
Stimulează mecanic receptorii maculari din canalul cohlear
Stimulează mecanic receptorii maculari din utriculă şi saculă

Alegeți afirmaţiile false despre receptorii vestibulari:

Crestele ampulare sunt localizate în cupolele canalelor semicirculare membranoase
Crestele ampulare sunt localizate în ampulele canalelor semicirculare membranoase
Deasupra celulelor senzoriale auditive se găsesc celulele de susținere
Cilii celulelor senzoriale sunt înglobați în membrana otolitică, ce conține granule de sulfați de calciu si magneziu
Cilii celulelor senzoriale sunt înglobați în membrana otolitică, ce conține granule de carbonați de calciu şi magneziu

Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la crestele ampulare sunt false:

Sunt formate din celule senzoriale şi celule de susţinere
Sunt localizate în porţiunile dilatate ale utriculei şi saculei
Sunt localizate în porţiunile dilatate ale canalelor semicirculare membranoase
Menţin echilibrul în condiţiile accelerațiilor liniare ale capului şi corpului
Menţin echilibrul în condiţiile accelerațiilor circulare ale capului şi corpului

Primul neuron al căii acustice se află în ganglionul:

Vestibular Scarpa de pe traseul nervului VIII (acustico-vestibular)
Spiral Corti din axul lateral al melcului osos (columela)
Spiral Scarpa din labirintuul osos
Spiral Corti din axul central al melcului osos (columela)
Spinal Scarpa de pe traseul nervului VII (acustico-vestibular)

Referitor la calea acustică, este adevărat că:

Axonul celui de-al doilea neuron al căii acustice se încrucişează după care urmează un traiect descendent spre coliculul inferior
Axonul celui de-al doilea neuron al căii acustice se încrucişează după care urmează un traiect ascendent spre coliculul inferior
Cel de-al treilea neuron al căii acustice se află în coliculii cvadrigemeni superiori din mezencefal
Cel de-al patrulea neuron al căii acustice se află în corpii geniculați mediali din metatalamus
Ariile auditive sunt localizate în girusul temporal superior

Care dintre afirmaţiile de mai jos referitoare la calea vestibulară sunt adevărate:

De la deutoneuronii căii vestibulare pleacă fascicule spre nucleul nervului III din mezencefal
Primul neuron al căii vestibulare se află în ganglionul spiral Corti
Primul neuron al căii vestibulare se află în ganglionul vestibular Scarpa
Al patrulea neuron al căii vestibulare se află în talamus
Dendritele primului neuron ajung la receptorii maculari și la cei din crestele ampulare

De la deutoneuronii căii vestibulare pleacă fascicule spre:

Nucleii nervilor cranieni III și IV din mezencefal și VI din punte (fasciculul vestibulo- nuclear)
Talamus (fasciculul vestibulo-talamic)
Măduva spinării (fasciculul vestibulo – nuclear)
Cerebel, controlând echilibrul static şi dinamic
Măduva spinării, controlând tonusul muscular

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la calea vestibulară sunt adevărate?

Fasciculul vestibulo-spinal controlează tonusul muscular
Fasciculul vestibulo-spinal controlează echilibrul static
Fasciculul vestibulo-cerebelos controlează doar echilibrul static
Fasciculul vestibulo-nuclear controlează mișcările globilor oculari cu punct de plecare labirintic
Fasciculul vestibulo-nuclear se îndreaptă de la cel de-al doilea neuron al căii vestibulare (situat în bulb) spre nucleii nervilor III, IV din mezencefal şi VI din punte

Despre undele sonore se pot afirma următoarele:

Înălțimea lor este determinată de frecvenţă, măsurată în hertzi (Hz) sau cicli/s
Înălțimea lor este determinată de amplitudine, măsurată în decibeli (db)
Sunt produse de rarefieri și condensări (comprimări şi decomprimări) ale aerului, care se deplasează de la sursa care le produce în toate direcțiile
Pentru a putea fi percepute, trebuie să aibă frecvența cuprinsă între 20 şi 20×10³ cicli/s (Hz)
Pentru a putea fi percepute, trebuie să aibă amplitudinea cuprinsă între 130 şi 1300 db

Care dintre următoarele afirmații cu privire la mecanismul recepției auditive sunt adevărate?

Pavilionul urechii captează și dirijează sunetele spre conductul auditiv extern
La capătul conductului auditiv extern, unda sonoră pune în vibrație membrana tectoria
La capătul conductului auditiv extern unda sonoră pune în vibrație membrana timpanului
Variaţiile de presiune ale endolimfei fac să vibreze membrana otolitică
Variaţiile de presiune ale endolimfei fac să vibreze membrana bazilară

Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

Vibrațiile membranei bazilare antrenează celulele vestibulare
Vibrațiile membranei bazilare antrenează celulele auditive
Cilii celulelor auditive suferă deformări mecanice la contactul cu membrana timpanică
Cilii celulelor auditive suferă deformări mecanice la contactul cu membrana tectoria
Înclinațiile cililor celulelor auditive într-o parte depolarizează celulele, iar în direcția opusă le hiperpolarizează

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la mecanismul recepției sunetelor în funcție de frecvența lor sunt false:

Baza melcului intră în rezonanță cu sunetele de frecvență înaltă
Mijlocul membranei bazilare rezonează cu sunetele de frecvențe medii
Mijlocul membranei bazilare rezonează cu sunetele de frecvențe foarte înalte
Vârful melcului rezonează cu sunetele de frecvențe foarte joase, sub 20 Hz
Vârful melcului rezonează cu frecvente joase

Identificarea direcţiei din care vine sunetul se realizează prin:

Detectarea decalajului în timp dintre semnalele electromagnetice care intră în cele două urechi
Detectarea decalajului în timp dintre semnalele electrice care intră în cele două urechi
Detectarea decalajului în timp dintre semnalele acustice care intră în cele două urechi
Detectarea diferenței de intensitate a sunetului care ajunge la cele două urechi
Detectarea diferenţei de concentrație chimică a otolitelor și perilimfei la semnalul sonor

Este adevărat că receptorii maculari:

Sunt stimulați termic de către otolite
Sunt stimulaţi în condiții statice
Nu sunt stimulați in condiții dinamice
Nu detectează viteza de deplasare a capului
Detectează accelerația (cei din utriculă accelerația orizontală, iar cei din saculă acceleraţia verticală)

Alegeți afirmaţiile false despre receptorii maculari:

Receptorii maculari din utriculă detectează accelerația orizontală
Receptorii maculari din saculă detectează accelerația verticală
Receptorii maculari sunt şi sediul unor reflexe declanşate de accelerația circulară a capului şi corpului
Receptorii maculari detectează viteza de deplasare a corpului
Receptorii din utriculă detectează acceleraţia de rotaţie a capului

Relativ la receptorii maculari din utriculă și saculă, este adevărat că:

Atunci când capul stă nemişcat, otolitele apasă prin greutatea lor asupra cililor celulelor senzoriale
Cilii celulelor senzoriale apasă prin greutatea lor asupra otolitelor, atunci când capul stă nemişcat
Atunci când capul stă nemişcat, otolitele apasă prin greutatea lor asupra cililor celulelor receptoare maculare, care trimit impulsuri spre centrii nervoși
Atunci când capul şi corpul suferă accelerări liniare, forțele de inerție împing otolitele, mai puţin dense decât endolimfa, în sensul mișcării
Atunci când capul şi corpul suferă accelerări liniare, forțele de inerție împing otolitele, mai dense decât endolimfa, în sens invers mişcării

Care dintre afirmațiile de mai jos sunt adevărate:

Receptorii maculari sunt stimulați de granulele de carbonat de calciu și magneziu în condiții statice
Când capul este nemişcat, spre centrii nervoși sunt trimise impulsuri care informează asupra poziției capului în raport cu direcția vectorului gravitațional
Otolitele sunt mai puțin dense decât endolimfa, ca urmare ele sunt împinse de către forțele de inerție în sens opus deplasării
Receptorii maculari detectează viteza de deplasare liniară a corpului, respectiv a capului
Receptorii analizatorului vestibular sunt şi sediul unor reflexe de menținere a posturii și echilibrului

Referitor la receptorii vestibulari din canalele semicirculare, este adevărat că:

La baza canalelor semicirculare membranoase se găsesc crestele ampulare și cupolele gelatinoase
Cilii celulelor senzoriale din crestele maculare sunt excitați mecanic de deplasarea perilimfei
Cilii celulelor senzoriale din canalele semicirculare membranoase sunt excitați mecanic de deplasarea endolimfei
La rotația capului sau a corpului, sunt antrenate simultan canalele semicirculare (și crestele ampulare corespunzătoare) aflate în planul rotației respective
La rotația capului sau corpului, sunt antrenate simultan canalele semicirculare (și crestele ampulare corespunzătoare) aflate în planul perpendicular pe planul rotației respective

Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?

Orice mişcare de rotaţie a capului sau a corpului antrenează rotația simultană a canalelor semicirculare aflate în planul rotaţiei respective
Orice mişcare de deplasare liniară a capului sau a corpului antrenează rotația simultană a canalelor semicirculare aflate în planul deplasării respective
Din cauza inerției, endolimfa din aceste canale va suferi o deplasare relativă în sens opus şi va înclina cupola în sensul acestei deplasări
Din cauza inerției, perilimfa din aceste canale va suferi o deplasare relativă în acelaşi sens şi va înclina cupola în sensul acestei deplasări
Receptorii otolitici participă la menținerea echilibrului în condițiile accelerărilor circulare ale capului

Analizatorii

Test Summary

Information

Results

Results

Categories

1. Question

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la analizatori sunt corecte:

2. Question

Referitor la segmentul periferic al analizatorilor, sunt false următoarele afirmații:

3. Question

Selectați afirmațiile corecte referitoare la segmentul intermediar al analizatorilor:

4. Question

Selectaţi afirmațiile adevărate referitoare la segmentul central al analizatorilor:

5. Question

Este adevărat că ariile de proiecție și asociaţie ale unor analizatori sunt localizate astfel:

6. Question

Selectați afirmațiile corecte referitoare la piele:

7. Question

În piele se găsesc receptorii:

8. Question

Pielea este alcătuită din:

9. Question

Care dintre tipurile de ţesuturi de mai jos nu intră în alcătuirea epidermului?

10. Question

Care dintre afirmațiile următoare despre epiderm sunt adevărate:

11. Question

Dermul prezintă:

12. Question

Selectați afirmaţiile false referitoare la derm:

13. Question

Este adevărat că stratul papilar al dermului:

14. Question

Stratul reticular al dermului este:

15. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la hipoderm:

16. Question

În piele există:

17. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la receptorii tactili:

18. Question

Alegeți afirmaţiile corecte despre receptorii tactili din derm:

19. Question

Selectați afirmaţiile corecte privind receptorii termici:

20. Question

Despre terminațiile libere, este adevărat că acestea:

21. Question

Este adevărat că terminațiile încapsulate:

22. Question

Selectați afirmaţiile false referitoare la corpusculii Ruffini:

23. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Golgi-Mazzoni:

24. Question

Selectați afirmațiile corecte referitoare la corpusculii Meissner:

25. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Vater-Pacini:

26. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la discurile Merkel:

27. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la receptorii termici:

28. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la receptorii pentru rece:

29. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la termoreceptori:

30. Question

Despre receptorii pentru durere, este adevărat că:

31. Question

Selectați afirmaţiile false în cazul receptorilor pentru durere:

32. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la acuitatea tactilă:

33. Question

Alegeți afirmațiile corecte privind segmentele de conducere și central ale analizatorului cutanat (sensibilitatea protopatică sau tactilă grosieră):

34. Question

Desfăşurarea normală a activităţii motorii necesită:

35. Question

Receptorii analizatorului kinestezic sunt localizați în:

36. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la corpusculii Vater-Pacini (de la nivelul analizatorului kinestezic):

37. Question