7. Circulația

Selectați afirmațiile corecte referitoare la sânge:

Este principalul lichid circulant din corpul uman
Cuprinde plasma (apă, substanțe anorganice și organice) în proporţie de 55%
Cuprinde elemente figurate (eritrocite, leucocite, trombocite) în proporție de 55%
Este un tip particular de țesut epitelial (fluid)
Reprezintă aproximativ 8% din greutatea (masa) corpului

Selectați afirmaţiile corecte privind mediul intern al organismului:

Este constituit din totalitatea lichidelor existente în organism, în afara celulelor
Cuprinde mai multe sectoare: lichidul interstițial, limfa și sângele
Cuprinde lichidul interstiţial, limfa și lichidul intracelular
Cel mai important sector al mediului intern este sângele
Cel mai mare sector ale mediului intern este cel intracelular

Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la funcțiile sângelui?

Sunt reprezentate de funcțiile componentelor sale
Transportă substanțele de catabolism de la intestin, la celule şi țesuturi
Funcția respiratorie asigură transportul O2 şi CO2
Sângele transportă CO2 de la ţesuturi la plămâni
Transportă substanțele nutritive de la intestin, la celule şi ţesuturi

Selectați afirmaţiile false privind funcțiile sângelui:

Transportă substanțele de catabolism de la organele excretoare spre celule și țesuturi
Menţine constantă temperatura corpului (rol în termoreglare)
Asigură imunitatea împotriva infecțiilor prin antigene membranare eritrocitare
Asigură imunitatea prin activitatea fagocitară a limfocitelor
Asigură hemostaza (staza venoasă)

Care dintre următoarele afirmații privind funcțiile sângelui sunt adevărate?

Are rolul de sistem de integrare şi coordonare umorală a funcțiilor organismului
Vehiculează hormoni, mediatori chimici şi cataboliți
Datorită conţinutului bogat în masă eritrocitară are rol în termoreglare
Datorită conţinutului bogat în masă eritrocitară are rol în termoreglare
Are rol în îndepărtarea substanţelor neutilizabile sau în exces

În compoziția chimică a plasmei intră:

O2, CO2 (formele dizolvate)
Uree
Proteine (fibrinogen)
Hemoglobine şi albumine
Electroliți (Na+, K+, HCO3-)

Selectați afirmațiile corecte referitoare la proteinele din compoziția plasmei:

Au originea în ficat
Menţin volemia şi presiunea arterială
Intervin în coagulare (factorii trombocitari)
Intervin în imunitate (anticorpii)
Sunt absorbite ca atare de către ţesuturi

Un rol important în coagulare îl au concentrația plasmatică de Ca2+ și vitamina K, de care depind:

Sinteza de protrombină
Formarea dopului plachetar alb
Degradarea unor factori plasmatici ai coagulării (tromboplasmina)
Transformarea protrombinei în trombină
Formarea unor factori plasmatici ai coagularii (tromboplastina)

Selectaţi afirmaţiile corecte privind ureea plasmatică:

Are origine hepatică şi musculară
Are origine hepatică
Este un produs de catabolism al bazelor purinice
Este rezultatul catabolismului proteic
Are rol metabolic şi energetic

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la lichidul interstițial:

Cuprinde apă, electroliți şi proteine fibrilare (reticulina)
Provine din apă şi electroliții care trec de la nivelul capătului arterial al capilarului sanguin în spaţiul intercelular
Este o componentă a mediului intern
Este drenat în capilarul sangvin, prin transport activ, formând limfa
Pătrunde în totalitate prin reabsorbție în canalul (ductul) toracic

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la limfă:

Reprezintă cea mai mare parte a lichidului cefalorahidian
Este un lichid incolor
Are o compoziţie chimică asemănătoare plasmei, dar lipsită de proteine cu moleculă mare
Circulă într-un sistem deschis de vase limfatice
Este colectată în final de două vase limfatice care se deschid în vene

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la volemie:

Se mai numeşte şi volum sanguin total
Reprezintă 8% din greutatea corpului
Nu depinde de cantitatea de apă din organism
Creşterea volemiei inhibă secreția de hormon antidiuretic (ADH)
Scade în stări febrile şi vărsături

Selectați afirmaţiile false privind homeostazia mediului intern:

Reprezintă valoarea procentuală a volumului ocupat de plasmă, raportată la volumul de sânge
Este o caracteristică a mediului extern
Reprezintă păstrarea în limite fiziologice a compoziției chimice şi a proprietăților fizico-chimice ale mediului intern
Se menține prin mecanisme neuroumorale care se desfăşoară în principal pe bază de feed-back pozitiv
Presupune păstrarea echilibrului hidric şi electrolitic

Prin echilibru electrolitic se înțelege menținerea constantă a următorilor parametri:

Raportul între aportul şi eliminarea apei din organism
Potasemia (concentrația plasmatică a potasiului)
Natremia (concentrația plasmatică a kaliului)
Hematocritul (volumul globular procentual)
Calcemia (concentratia plasmatică a calciului)

Ce tipuri de elemente figurate se observă prin examenul microscopic al sângelui?

Hematii (plachete sangvine)
Hematii (globule roşii, eritocite)
Leucocite (globule albe)
Plachete sangvine (trombocite)
Neutrofile

Selectați afirmațiile false privind originea elementelor figurate ale sângelui:

Eritrocitele se formează în măduva osoasă roşie, iar procesul de formare se numește eritropoieză
Formarea eritrocitelor are loc sub influența unui hormon produs în principal de pancreasul exocrin, numit somatostatină
Leucocitele se formează la adult în măduva oaselor şi în țesutul limfoid din ficat
Formarea leucocitelor se numeşte leucopoieză
Trombocitele se formează în măduva osoasă roşie (hematoformatoare)

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la eritrocitele adulte:

Sunt anucleate şi nu conțin mitocondrii
Sunt in număr de 4,5 milioane/min la femeie
Sunt în număr de 50 milioane/mm la femeie
Au forma unor discuri biconvexe
Conțin hemoglobină, o heteroproteină cu fier

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la hemoglobină:

Este o heteroproteină care contine Mg2+
Cuprinde o parte proteică – globina
Cuprinde o parte neproteică – hemul
Prezintă în centrul structurii hemului Fe2+, de care se leagă permanent O2
Fixează CO2, la grupări aminice din structura globinei şi formează carbaminohemoglobina

Referitor la structura și funcțiile hemoglobinei, sunt false următoarele afirmații:

Este o heteroproteină formată din globină, partea neproteică și din hem, partea proteică
Globina este alcătuită din 4 lanțuri polipeptidice: 2 lanţuri α şi 2 lanturi ß
De fiecare lanț globinic se leagă câte 2 grupări hem, care conțin în centru ionul de Fe2+
Hemoglobina formează cu gazele respiratorii (02 și CO2) combinații labile
O2 se leagă de ionul de Fe3+

Care dintre afirmațiile referitoare la eritrocite sunt false ?

Sunt celule cu un singur nucleu (anucleate)
Sunt celule fără nucleu (anucleate)
Au rol în transportul gazelor respiratorii (O2, CO2)
Intervin în formarea dopului plachetar
Nu intervin în echilibrul acido-bazic

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la hematii:

Au culoarea roşie, dată de hemoglobină
Au o durată medie de viaţă de 120 de zile
Au capacitatea de fagocitoză
Emit pseudopode
Sunt lipsite de nucleu și de mitocondrii

Referitor la distrugerea eritrocitelor, este adevărat că:

Se numeşte eritropoieză
Se numeste hemoliză
Are loc în ficat
Are loc în splină
Are loc în măduva spinării (prin hematopoieză)

Membrana eritrocitară are în structura ei:

Numeroase tipuri de micromolecule, cu rol de antigen
Numeroase tipuri de macromolecule, numite aglutinogene
O serie de compuşi cu rol de anticorpi, numite aglutinine
Aglutinogene, dintre care cele mai frecvent întâlnite sunt A şi B
Aglutinine, dintre care cele mai importante sunt A, B şi D

Selectați afirmaţiile false referitoare la sistemele imunologice sangvine:

S-au constituit prin excluderea reciprocă a aglutinogenelor omoloage
S-au constituit prin excluderea reciprocă a aglutininelor şi aglutinogenelor omoloage
S-au constituit prin excluderea reciprocă a aglutininelor omoloage
Cele mai importante pentru practica medicală curentă sunt sistemul ABO şi sistemul Rh(D)
Toți indivizii posesori de antigen D şi aglutinine omoloage anti-D sunt considerați Rh pozitiv

Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, pot exista indivizi posesori de:

Aglutinogen A pe hematii şi aglutinine α în plasmă
Aglutinină β în plasmă şi aglutinogen A pe hematii
Aglutinogen B pe hematii şi aglutinine β în plasmă
Aglutinine α in plasmă şi aglutinogen B pe hematii
Aglutinină B pe hematii şi aglutinogen β în plasmă

Întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă determină:

Un conflict imun
Un conflict antigen – antigen
Distrugerea hematiilor prin hematopoieză
Consecințe grave pentru individ
Distrugerea hematiilor prin hemoliză

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la grupa sangvină 0 I:

Are aglutinogene A şi B pe hematii
Are aglutinine α şi β în plasmă
Poate primi sânge de la grupa A Il
Poate dona grupei All
Poate dona grupei B III

Selectați afirmațiile corecte referitoare la grupa sangvină A II:

Are aglutinogen A pe hematii
Are aglutinină α în plasmă
Are aglutinină β în plasmă
Poate dona grupei B III
Poate dona grupei AB IV

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la grupa sangvina BIII:

Are aglutinogen B în plasmă
Are aglutinogen B pe hematii
Poate dona grupei 0 I
Poate dona grupei B III
Are aglutinină α în plasmă

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la grupa sangvină AB IV:

Are aglutinogene A şi B pe eritrocite
Are aglutinine α şi β în plasmă
Poate primi sânge de la grupa 0 I
Poate primi sânge de la grupa A II
Poate primi sânge de la grupa B III

Sângele pus în contact cu cele 3 seruri hemotest (0, A și B) aparţine:

Grupei sangvine 0 I dacă nu se produce aglutinare în niciuna din cele 3 picături
Grupei sangvine 0 I dacă aglutinarea se produce numai în picăturile cu seruri A II și B III
Grupei sangvine B III dacă aglutinarea se produce numai în picăturile cu serurile 0 I şi A II
Grupei sangvine 0 I dacă aglutinarea se produce în toate cele 3 picături
Grupei sangvine A Il dacă aglutinarea se produce numai în picăturile cu serurile 0 I și B III

Sângele pus în contact cu cele 3 seruri hemotest (0, A şi B):

Nu aparţine grupei sangvine 0 I dacă se produce aglutinarea în cele 3 picături
Aparține grupei sangvine A Il dacă aglutinarea se produce numai în picăturile cu serurile O I şi A II
Aparţine grupei sangvine B III dacă aglutinarea se produce numai în picăturile cu serurile 0 I şi A II
Aparţine grupei sangvine AB IV dacă aglutinarea se produce în toate cele 3 picături
Nu aparţine grupei sangvine B III dacă se produce aglutinarea în picăturile cu seruri 0 I şi B III

Selectați afirmațiile corecte privind compatibilitatea transfuzională și transfuzia:

Transfuzia este o metodă rar utilizată de tratament medical
Constă în administrarea de sânge proaspăt sau de sânge conservat
Pentru stabilirea compatibilităţii transfuzionale, este importantă cunoaşterea apartenenței primitorului şi donatorului la una dintre grupele sangvine
Pentru stabilirea compatibilităţii transfuzionale, nu este necesară decât cunoaşterea apartenenţei primitorului la una dintre grupele sangvine
Se realizează obligatoriu izogrup, pentru cantităţi mai mari de 500 ml

Selectați regulile care trebuie respectate în cazul transfuziilor compatibile de sânge (pentru cantități mai mici de 500 ml):

Cunoaşterea apartenenței donatorului la una dintre grupele sangvine
Cunoaşterea apartenenței primitorului la una dintre grupele sangvine
Primitorul de grupă 0 I poate primi sânge de la toate grupele sangvine
Donatorul de grupă 0 I poate dona sânge la toate grupele sangvine
Aglutinogenul din sângele donatorului nu trebuie să se întalnească cu aglutinina omoloagă din plasma primitorului

Selectați afirmaţiile corecte privind sistemul Rh:

Este definit de existența antigenului Rh în sângele maimuței Maccacus Rhesus și la 85% dintre oameni
Sistemul cuprinde anticorpii anti-Rh (aglutinogene) prezenți în mod normal la 85% din oameni
Sistemul cuprinde anticorpii anti-Rh (aglutinine) prezenți în mod normal la 15% din oameni
Anticorpii anti-Rh din sângele femeilor Rh- cu făt Rh+ pot determina avort precoce
Sistemul Rh conține 5 factori (notați c, C, D, e, E), factorul principal fiind factorul D

Selectaţi afirmaţiile false dintre cele de mai jos:

Factorul D se găseşte la 85% din populația umană, toți Rh+ homozigoți (DD)
Factorul D se găseşte la 15% din populația umană, toți Rh+ heterozigoți (Dd)
Factorul D se găseşte la 85% din populația umană (indivizii fiind Rh+ homozigoți-DD şi heterozigoți-Dd)
Majoritatea oamenilor prezintă factorul Rh (sunt Rh+), gena pentru Rh- fiind dominantă
Majoritatea oamenilor prezintă factorul Rh (sunt Rh+), gena pentru Rh- fiind recesivă

Grupa sangvină AB IV, Rh- poate primi sânge de la:

Grupa sangvină 0 I, Rh-
Grupa sangvină A II, Rh-
Grupa sangvină B III, Rh+
Grupa sangvină AB IV, Rh-
Toate grupele Rh-

Aglutininele anti-Rh pot fi generate:

În mod natural în sângele tuturor indivizilor
Prin transfuzii repetate de sânge Rh- la persoane Rh+
Prin transfuzii repetate de sânge Rh+ la persoane Rh-
Prin sarcină cu făt Rh+ şi mamă cu Rh-
Prin sarcină cu făt Rh- şi mamă cu Rh+

Selectați afirmaţiile corecte privind incompatibilitatea Rh între sângele matern Rh-şi cel fetal Rh+:

Această incompatibilitate afectează întotdeauna prima sarcină
Anticorpii anti-Rh se produc după prima sarcină incompatibilă, dar nu se păstrează mai multă vreme în organismul matern
În cazul sarcinilor incompatibile următoare, anticorpii anti-Rh pătrund în sângele fătului Rh+
În cazul sarcinilor incompatibile următoare, anticorpii anti-Rh distrug globulele roșii fetale Rh-
Poate determina o anemie severă hemolitică la nou-născut, necesitând înlocuirea sângelui Rh + al acestuia cu sânge Rh-

Selectaţi afirmaţiile corecte privind leucocitele polinucleare:

Sunt cele mai mari celule sangvine
Prezintă un nucleu lobat
Au nucleul bine conturat
Nu prezintă granulații
Conțin granulații în citoplasmă

Selectaţi afirmaţiile false privind leucocitele mononucleare:

Sunt reprezentate de neutrofile, acidofile şi bazofile
Sunt reprezentate de monocite, limfocite B şi limfocite T
Emit pseudopode, cu excepția leucocitelor acidofile
Au nucleul bine conturat
Stimulate de prezenţa unui antigen, se transformă în plasmocite (monocitele) si secretă anticorpi specifici

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la neutrofile:

Au granulații cu afinitate pentru coloranți neutri
Intervin în apărarea nespecifică prin fagocitoza agenților patogeni (bacterii)
Fagocitează paraziți
Secretă heparină
Fagocitează agenţi patogeni – virusuri, bacterii

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la fagocitoză:

Reprezintă procesul cel mai important de apărare specifică
Constă în captarea şi digestia intracelulară a agenţilor patogeni
Este precedată de diapedeza celulelor fagocitare la nivelul țesutului afectat
Este o funcţie a microfagelor reprezentate de leucocitele neutrofile
Este o funcţie a macrofagelor care provin din eritrocite

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la eozinofile (acidofile):

Străbat peretele capilar prin diapedeză
Reprezintă prima linie de luptă antimicrobiană
Au în citoplasmă granulații mari acidofile (care se colorează cu eozină)
Au rol în imunitatea specifică, prin secreția de anticorpi
Distrug paraziții prin eliberarea din granulațiile citoplasmatice a unor enzime hidrolitice care acționează asupra membranei parazitului

Alegeți afirmaţiile false dintre cele de mai jos:

Bazofilele secretă histamină, heparină şi serotonină
Monocitele din sângele periferic se transformă în macrofage la nivelul țesuturilor
Eozinofilele nu acţionează asupra paraziților interni
Celula cu acțiune fagocitară atrasă printr-un chimiotactism pozitiv în cazul lezării celulelor este limfocitul B
Puroiul conține un amestec de microorganisme vii, eritrocite, celule distruse, plasmă

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la limfocite:

Sunt reprezentate de limfocitele B şi T
Fagocitează resturi de celule şi paraziți interni
Sunt celule efectoare ale imunității nespecifice
În prezența unui agent infecțios, limfocitele B se transformă în plasmocite care secretă anticorpi specifici
Limfocitele T au rol în imunitatea umorală

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la limfocitele T:

lau naştere la nivelul ganglionilor limfatici
Eliberate în circulație ajung în timus, unde sunt instruite în vederea recunoașterii antigenului
La contactul cu antigenul, produc proteine-receptor cu ajutorul cărora devin capabile să recunoască antigenul
Se fixează pe membrana celulară care prezintă antigenul şi îl distrug prin eliberarea unor substanțe
Există mai multe categorii de limfocite T (helper, citotoxice, supresoare)

Selectaţi afirmațiile corecte referitoare la imunitate:

Reprezintă capacitatea de a recunoaşte şi de a anihila agenţi străini pătrunşi în organism
Este mediată de limfocitele T (imunitatea umorală)
Este mediată de limfocitele B (imunitatea celulară)
Presupune sinteza de anticorpi specifici de către limfocitele B
Se bazează pe păstrarea ,,memoriei imunologice"

Substanțele produse de celulele locale cu rol în imunitatea nespecifică sunt:

Imunoglobulinele (anticorpii)
Lizozimul din secreția salivară şi lacrimală
Acidul clorhidric din secreția pancreatică
Acizii organici din secreţia glandelor sebacee
Substanțe cu acțiune bactericidă sau bacteriostatică

Selectați afirmațiile corecte privind apărarea nespecifică a organismului:

Cuprinde totalitatea factorilor care realizează protecția organismului împotriva unui antigen
Cuprinde pielea şi mucoasele intacte cu rol de barieră mecanică
Cuprinde factori interni care determină reacția inflamatorie chiar dacă barierele mecanice nu sunt depăşite
Cuprinde reacția inflamatorie caracterizată prin roşeaţă, inflamare, temperatură crescută şi durere
Se realizează prin fagocitoză de către neutrofile, macrofage şi în mai mică măsură, eozinofilele

Răspunsul imun se caracterizează prin:

Diferenţierea structurilor proprii de cele străine organismului
Specificitate
Memorie imunologică
Faptul că există un răspuns umoral primar şi unul secundar
Faptul că este mediat prin trei tipuri de limfocite

Selectați afirmațiile corecte referitoare la antigen:

Este o substanță micromoleculară străină organismului
Poate fi purtat de agenţi patogeni
Poate fi de natură lipidică, proprie organismului
Se poate prezenta ca antigen liber
Pătruns în organism, declanşează producția de anticorpi

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la anticorpi:

Sunt secretați de limfocitele B transformate în plasmocite la nivelul organelor limfoide
Sunt secretați de limfocitele T de la nivelul organelor limfoide
Sunt eliberați în sânge şi de aici ajung în limfă
Prezintă specificitate
Neutralizează orice antigen

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la răspunsul imun umoral secundar:

Este declanşat de un prim contact cu antigenul
Presupune un contact ulterior cu acelaşi antigen
Se realizează pe seama limfocitelor cu memorie imunologică
Este o reacție de apărare nespecifică
Este o reacţie de apărare specifică

Selectați afirmațiile corecte referitoare la apărarea specifică:

Se realizează cu ajutorul anticorpilor
Se realizează cu ajutorul imunoglobulinelor
Se realizează cu ajutorul unor substanțe proteice din clasa gamaglobulinelor
Se realizează cu participarea neutrofilelor care produc anticorpii
Este declanşată de pătrunderea în organism a agenţilor străini, numiți antigeni

Selectați afirmaţiile false privind imunitatea naturală înnăscută:

Poate fi activă sau pasivă
Este comună tuturor indivizilor
Se transmite ereditar
Durează toată viața
Are o durată scurtă

Selectați afirmațiile corecte privind imunitatea naturală dobândită:

Este individuală
Este obtinută activ prin vaccinare
Este obținută activ în urma unor boli
Este obținută pasiv prin laptele matern
Durează toată viața

Selectați afirmaţiile corecte privind imunitatea artificială:

Activă – se obține prin administrare de seruri
Activă – se obține prin vaccinare
Pasivă – presupune introducerea în organism a unor agenți patogeni atenuați sau omorâți
Activă – presupune introducerea în organism a unor agenți patogeni atenuați sau omorâți
Activă – determină producerea de anticorpi specifici

Selectați afirmațiile corecte referitoare la trombocite:

lau naştere prin fragmentarea megacariocitului
Sunt cele mai mari elemente figurate ale sângelui
Nu prezintă nucleu
Sunt elemente figurate necelulare (plachete sangvine)
Intervin în răspunsul imun prin eliberarea de heparină din granulele lor

Selectați afirmațiile false privind rolurile trombocitelor:

Opresc scurgerea sângelui din vasele cu diametru mare, lezate
Participă la hemostază prin formarea dopului plachetar alb
Participă la formarea cheagului de fibrină
Produc factori trombocitari cu rol în coagularea sângelui
Produc factori trombocitari cu rol în fibrinoliză

Selectați afirmaţiile corecte privind hemostaza:

Constă în formarea dopului eritrocitar şi a cheagului de fibrină
Este un complex de mecanisme de oprire spontană a sângerării
Este declanșată de lezarea unui vas mic de sânge
Este un proces fiziologic care se desfașoară în doi timpi
Se realizează cu participarea trombocitelor și a factorilor plasmatici ai coagulării

Timpii hemostazei sunt:

Timpul vasculoplachetar (2 – 4 minute)
Hemostaza primară (2-4 minute)
Timpul plasmatic al coagulării (coagularea) care durează 4-8 minute
Timpul trombodinamic care cuprinde polimerizarea fibrinei şi formarea cheagului
Timpul trombodinamic (2-24 ore) care cuprinde retracția cheagului şi fibrinoliza

Selectați afirmațiile corecte privind hemostaza primară (timpul vasculo-plachetar):

Este declanşată de lezarea unui vas sanguin de calibru mic
Constă în vasoconstricția vasului lezat sub acţiunea fibrelor nervoase somatice din peretele vascular
Constă în vasoconstricţia vasului lezat sub acțiunea fibrelor nervoase vegetative (simpatice) din peretele vascular
Constă în formarea dopului roşu plachetar prin aderarea trombocitelor la peretele vascular lezat
Este un proces enzimatic care constă în formarea cheagului de fibrină

Hemostaza primară cuprinde următoarele procese:

Vasoconstricția peretelui vasului lezat, produsă reflex şi umoral
Vasodilatația peretelui vasului lezat, produsă reflex şi umoral
Aderarea trombocitelor la nivelul plăgii
Agregarea trombocitară
Metamorfoza vâscoasă a trombocitelor

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la coagularea sângelui:

Constă în transformarea unei proteine plasmatice solubile, fibrina, într-o proteină insolubilă, fibrinogenul
Este definitivă prin formarea cheagului de fibrină, sub influenţa trombinei
Constă în transformarea fibrinogenului plasmatic, solubil, în fibrină insolubilă
Necesită prezenta Ca2+, a vitamine K și a factorilor trombocitari ai coagulării
Se realizează cu participarea doar a factorilor plasmatici ai coagulării

Sunt faze ale formării cheagului de fibrină:

Formarea tromboplastinei, care depinde de prezenţa ionilor de Fe2+
Formarea tromboplastinei, care depinde de prezenţa ionilor de Ca2+
Formarea trombinei (sintetizată în plasmă sub acțiunea vitaminei K)
Formarea trombinei active din protrombina sintetizată în ficat în prezența vitaminei K
Formarea fibrinei insolubile sub acțiunea protrombinei inactive

Formarea cheagului de fibrină este urmată de:

Expulzia serului (plasmă fără fibrinogen şi protrombină)
Retracția cheagului
Fibrinoliză sub acțiunea unor enzime lipolitice
Descompunerea cheagului sub acţiunea unor enzime proteolitice
Îndepărtarea cheagului și reluarea circulației prin vasul lezat

Selectați afirmaţiile false referitoare la fibrinoliză:

Este un proces neenzimatic
Constă în transformarea plasminogenului de la nivelul cheagului în plasmină
Constă în depolimerizarea fibrinei sub acțiunea tromboplastinei
Asigură reluarea circulaţiei la nivelul vasului sanguin afectat
Constă în depolimerizarea fibrinei sub acţiunea trombinei

Selectați afirmațiile corecte referitoare la aparatul cardiovascular:

Asigură circulaţia sângelui şi a limfei în organism
Distribuie oxigen tuturor celulelor din organism
Distribuie dioxid de carbon celulelor din organism
Colectează produşii tisulari de catabolism pentru a fi absorbiți
Are ca și componente inima, arterele, venele, microcirculația

Aparatul cardiovascular este reprezentat de:

Artere, rezervoare de sânge
Inimă, forța motrice
Artere, conducte de distribuţie a sângelui
Microcirculație, nivel la care se realizează schimburile de substanţe şi gaze
Vene, vase care asigură întoarcerea sângelui la inimă

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la inimă:

Este situată în mediastin, în cavitatea toracică
Se găseşte între cei doi plămâni, la nivelul mediastinului
Este un organ cavitar bicameral
Este un organ cavitar tetracameral
Este acoperită de peritoneu

Inima prezintă:

O jumătate dreaptă (atriul şi ventriculul drept)
O jumătate stângă, complet separată de cea dreaptă printr-un perete despărțitor format din septul interatrial și septul interventricular
Jumătatea stângă, cu sânge neoxigenat
Septul interatrial, care separă atriile
Un sistem valvular care impune deplasarea bidirecțională a sângelui

Cavitățile inimii sunt:

În număr de patru (două artere şi doi ventriculi)
Două, situate superior (atriile)
Atriile, situate inferior de ventriculi
Două, situate inferior (ventriculii)
Ventriculii, situați inferior de atrii

Trecerea sângelui din atrii în ventriculi, de aceeaşi parte, se face:

Printr-un sistem de vene care permite deplasarea unidirecțională a sângelui
Prin orificiile prevăzute cu valve semilunare
Prin orificiile prevăzute cu valve atrioventriculare
În timpul sistolei ventriculare
În timpul diastolei ventriculare

Atriul drept comunică cu ventriculul drept:

Bidirectional
Unidirectional
Prin orificiul atrioventricular drept
Prin deschiderea valvei tricuspide
În timpul diastolei atriale

Atriul stâng comunică cu ventriculul stâng prin:

Deschiderea valvei bicuspide
Deschiderea valvei tricuspide
Deschiderea valvelor semilunare ale arterei aorte
Orificiul atrioventricular stâng, prevăzut cu valva mitrală
Orificiul arterei pulmonare, prevăzut cu valve semilunare

Selectați afirmațiile corecte referitoare la aparatul valvular al inimii:

Este reprezentat de două seturi de valve
Dă un sens obligatoriu circulației intracardiace a sângelui
Permite comunicarea dintre atrii şi ventriculi
Permite expulzia sângelui în vene
Cuprinde valvele atrioventriculare şi valvele semilunare (sigmoide)

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la valvele atrioventriculare:

Atriul şi ventriculul de aceeași parte nu comunică între ele
Atriul şi ventriculul de aceeaşi parte comunică între ele printr-un orificiu prevăzut cu valva bicuspidă (în dreapta) şi tricuspidă (în stânga)
Cuspidele valvelor sunt orientate spre ventriculi
Cuspidele valvelor se prind pe corzi tendinoase
Corzile tendinoase se prind pe pereţii ventriculilor prin muşchi papilari

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la valvele semilunare (sigmoide):

Permit comunicarea dintre atrii şi ventriculi
Permit comunicarea dintre atrii şi artere
Permit trecerea sângelui din ventriculi în artere
Se găsesc la baza arterei pulmonare
Se găsesc la baza arterei aorte

Selectați afirmaţiile corecte dintre cele de mai jos:

Atriile comunică cu ventriculii prin orificiile interventriculare
La baza arterei aorte şi a celei pulmonare se găsesc câte trei valve semilunare sau sigmoide
Sensul de deschidere al valvelor semilunare este dinspre aortă spre ventriculul stâng respectiv dinspre artera pulmonară spre ventriculul drept
Sensul de deschidere al valvelor semilunare este dinspre ventriculul stâng spre aortă, respectiv dinspre ventriculul drept spre artera pulmonară
Mişcările valvelor (pasive) se datorează diferențelor de presiune care acționează pe o față sau alta a lor

Vascularizația inimii este asigurată de:

Cele două artere coronare, superioară şi inferioară, ce se desprind din porțiunea inițială a arterei aorte
Cele două artere coronare, dreaptă şi stângă, ce se desprind din porţiunea iniţială a arterei aorte
Cele două artere coronare, ale căror ramuri nu se anastomozează
Arterele coronare ale căror ramuri se anastomozează
Venele coronare, care colectează sângele venos al inimii și se deschid în sinusul coronar

Din structura peretelui inimii fac parte:

Pericardul, foița externă de acoperire
Epicardul, foița externă a pericardului
Epicardul, foița internă a pericardului
Miocardul, format din fibre musculare striate de tip cardiac
Endocardul, situat sub miocard

Alegeți afirmațiile corecte referitoare la musculatura cardiacă:

Musculatura cardiacă este alcătuită dintr-un singur tip de celule musculare
Musculatura cardiacă este alcătuită din două tipuri de celule musculare
Miocardul are în structura sa celule care inițiază dar nu conduc impulsul nervos (centrii de automatism cardiac)
Miocardul are în structura sa celule care inițiază şi conduc impulsul nervos (centrii de automatism cardiac)
Miocardul de lucru are în structura sa celule care răspund la stimuli prin contracție

Selectați afirmațiile corecte privind activitatea cardiacă:

Activitatea principală a inimii constă în asigurarea circulației sângelui la nivelul celor două circuite vasculare
Datorită contracției miocardului inima îndeplinește funcția de pompă aspiro- respingătoare a sângelui
În timpul sistolei pompa cardiacă expulzează sângele din ventriculi în artere
În timpul diastolei pompa cardiacă aspiră sângele din artere în ventriculi
În timpul diastolei pompa cardiacă aspiră sângele din artere în atrii

Inima funcţionează ca două sinciții:

Cu o singură conexiune funcțională electrică, doar între atrii
Cu o singură conexiune funcțională electrică, doar între ventriculi
Un sincițiu atrial şi un sincițiu ventricular, izolate din punct de vedere electric
Conectate funcțional prin nodul sino-atrial şi continuarea sa, fasciculul atrioventricular His
Conectate funcțional prin nodul atrio-ventricular şi continuarea sa, fasciculul atrioventricular His

Sunt proprietăți ale muşchiului cardiac:

Automatismul (proprietatea inimii de a se autostimula)
Automatismul (proprietatea celulelor miocardice de a răspunde la un stimul printr-un potențial de acţiune autopropagat)
Excitabilitatea (proprietatea celulelor miocardice de a răspunde la un stimul printr-un potențial de acţiune autopropagat)
Conductibilitatea (proprietatea miocardului de a propaga excitația la toate fibrele sale)
Contractilitatea (proprietatea miocardului de a răspunde la un stimul printr-un potenţial de acţiune autopropagat)

Selectaţi afirmaţiile corecte privind automatismul cardiac:

Este capacitatea celulelor miocardice contractile de a genera spontan şi ritmic potențiale de acţiune
Este capacitatea țesutului excitoconductor de a genera spontan şi ritmic potentiale de acțiune
Centrul principal de automatism al inimii este nodul sino-atrial care generează 70-80 impulsuri/min
Nodul atrio-ventricular este o zonă de automatism cardiac care generează 20-25 impulsuri/min
Fasciculul His este o zonă de automatism cardiac care generează 40 impulsuri/min

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la celulele nodului sino-atrial:

Fac parte din sistemul extrinsec de excitație și conducere electrică care produce și întreține activitatea contractilă a inimii
Au proprietatea de automatism
Au cea mai accelerată rată de generare a potenţialelor de acţiune
Controlează frecvența contracțiilor miocardului
Sunt celule contractile

Ritmul sinusal corespunde cu:

Ritmul normal al inimii
Activitatea cardiacă condusă de nodul sino-atrial
Activitatea cardiacă condusă de nodul atrio-ventricular
O frecvență de descărcare de 70-80 impulsuri/min
Activitatea principalului centru de automatism cardiac

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la scăderea frecvenţei de descărcare a nodului sino-atrial sub 70 impulsuri/min:

Se numeşte bradicardie
Este determinată de stimularea parasimpaticului
Este determinată de stimularea sistemului nervos simpatic
Este produsă prin încălzirea nodului sino-atrial
Este produsă prin răcirea nodului sino-atrial

Ritmul nodal sau joncţional corespunde cu descărcarea impulsurilor din:

Nodul sino-atrial
Nodul atrio-ventricular
Fasciculul His
Reteaua Purkinje
Una din cele trei zone de automatism cardiac

Selectați afirmaţiile corecte privind activitatea zonelor de automatism cardiac:

În cazul lezării nodului sino-atrial, centrul de comandă al inimii devine nodul atrio- ventricular
În cazul lezării nodului sino-atrial, centrul de comandă al inimii devine fasciculul His
În cazul lezării nodului sino-atrial, frecvența cardiacă scade la 20-25 de bătăi/min
În cazul întreruperii legăturii nodului atrio-ventricular cu fasciculul His, centrul de comandă al inimii devine fasciculul His
În cazul întreruperii legăturii nodului atrio-ventricular cu fasciculul His, frecvența cardiacă scade la 20-25 bătăi/min

Controlul frecvenței cardiace de către sistemul nervos vegetativ simpatic presupune:

Eliberarea de adrenalină la nivelul fibrelor nervilor cardiaci
Eliberarea de acetilcolină la nivelul fibrelor nervilor vagali
Creșterea frecvenței impulsurilor contractile la nivelul nodului sinoatrial
Creșterea frecvenței impulsurilor contractile la nivelul nodului atrioventricular
Creșterea permeabilității pentru K+ la nivelul țesutului excitator nodal stimulat

Selectaţi afirmaţiile corecte privind excitabilitatea cardiacă:

Este proprietatea miocardului aflat în repaus de a răspunde la stimuli prag printr-un potențial de acţiune
Este proprietatea miocardului de a conduce excitația generată spontan de centrul de comandă al inimii
Cuprinde o perioadă refractară datorită căreia contracțiile miocardice nu se sumează
Unele manifestări ale excitabilității (de exemplu legea „tot sau nimic") sunt comune cu ale altor celule excitabile
Cuprinde o perioadă cu excitabilitate normală pe durata căreia un stimul de intensitate supraliminară nu produce un răspuns fiziologic

Excitabilitatea cardiacă este proprietatea miocardului de a răspunde maximal la stimuli:

Care egalează sau care depăşesc valoarea prag
Care nu ating valoarea prag
Conform legii, generalizării sau iradierii"
Conform legii,,tot sau nimic"
Conform legii „neexcitabilității periodice a inimii”

Care dintre următoarele afirmaţii privind excitabilitatea cardiacă sunt false?

Este proprietatea celulei musculare cardiace de a răspunde la un stimul printr-un potențial de acţiune propagat
Cuprinde o perioadă refractară datorită căreia miocardul prezintă contracții de tip tetanic
Inima este excitabilă în faza de contracție
Inima este inexcitabilă în faza de relaxare
În sistolă, inima se află în perioada refractară absolută

Selectaţi afirmațiile corecte referitoare la starea refractară a inimii:

Depinde de faza de relaxare (diastolă), când inima este inexcitabilă
Respectă legea inexcitabilității periodice a inimii
Depinde de faza de contracție (sistolă), când inima este excitabilă
Rezidă din forma particulară a potenţialului de acţiune a fibrei miocardice
Asigură conservarea funcției de pompă ritmică a inimii

Selectați afirmaţiile corecte privind conducerea impulsului generat la nivelul nodului sino-atrial:

De la nodul atrio-ventricular impulsul este condus spre ventriculi prin fasciculul His şi ramurile sale
Impulsul generat la nivelul nodului sino-atrial este transmis spre atrii și nodul atrio-ventricular
Impulsul ajuns la nivelul rețelei Purkinje este transmis celulelor miocardice contractile atriale
Conducerea impulsului la nivelul ventriculilor se realizează de la o celulă contractilă la alta prin intermediul discurilor intercalare
Sensul conducerii impulsului în ventriculi este dinspre epicard spre endocard

Selectați afirmaţiile corecte privind conducerea excitaţiei la nivelul miocardului:

Potențialele de acţiune generate la nivelul nodului sino-atrial se răspândesc de-a lungul celulelor miocardice ale ambelor atrii
De la nivelul atriilor impulsurile ajung direct la miocardul ventricular
Viteza de conducere a potenţialului este uniformă în tot miocardul
De la nivelul atriilor impulsurile ajung la ventriculi prin nodul atrioventricular
Cea mai mare viteză de conducere a potențialului de acţiune este prezentă la nivelul fibrelor Purkinje

Selectați afirmaţiile false privind contractilitatea miocardului:

Este proprietatea miocardului de a se relaxa
Este declanșată şi întreținută de potențialele de acţiune generate în nodul sino-atrial
Este susținută energetic de refacerea adenozintrifosfatului (ATP) în timpul relaxării (diastolei)
Forța contracțiilor este mai mică în ventriculi față de atrii, deoarece grosimea pereților este mai mare
Forța de contracție generată crește direct proporțional cu alungirea în diastolă a fibrelor miocardului

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la forța de contracție a miocardului:

Determină mărimea volumului-bătaie (volumul sistolic) şi a debitului cardiac
Este mai mare pentru ventriculi în comparație cu atriile
Este mai mică la ventriculul stâng față de cel drept
Este direct proporțională cu grosimea pereților inimii
Este invers proporţională cu grosimea pereților inimii

Energia necesară contracției miocardice provine din:

Scindarea hidrolitică a creatinfosfatului (CP)
Scindarea hidrolitică a adenozintrifosfatului (ATP)
Degradarea anaerobă a glucozei şi acumularea unei ,,datorii de oxigen"
Degradarea oxidativă aerobă a glucozei, posibilă deoarece în timpul sistolei aportul de 02 este crescut
Degradarea oxidativă aerobă a glucozei, posibilă deoarece în timpul diastolei aportul de 02 este crescut

Substratul energetic al contracției miocardice este reprezentat de:

Acizi graşi, corpi cetonici
Acizi nucleici, glucoză, aminoacizi
Glucoză, acizi graşi, corpi cetonici
Corpi cetonici, glucoză
Glucoză, acizi graşi, acizi nucleici

Selectaţi afirmaţiile false privind ciclul cardiac:

Atriul stâng aspiră sângele din venele cave în timpul diastolei atriale
Cuprinde contracția (sistola) şi relaxarea (diastola) miocardului
Asigură expulzarea din inimă în artere a 70-90 ml de sânge în timpul sistolei ventriculare
Atriul drept aspiră sângele din venele pulmonare în timpul diastolei atriale
Durează 0,8 sec indiferent de frecvența cardiacă

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la ciclul cardiac:

Este format dintr-o sistolă şi o diastolă
Durează 0,8 sec la o frecvență de 175 bătăi pe minut
Are o durată invers proporţională cu frecvența cardiacă
Începe cu sistola ventriculară
Cuprinde o diastolă generală cu durata de 0,4 sec

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la sistola atrială:

Determină contracția fibrelor musculare din jurul orificiilor de vărsare a arterelor în atrii, care împiedică refluarea sângelui
Durează 0,1 sec şi corespunde cu trecerea sângelui din atrii în ventricule
Definitivează umplerea ventriculară (asigurând 90% din sângele care umple ventriculii în timpul diastolei ventriculare)
Determină o creştere a presiunii în atrii
Urmează după diastola generală a ciclului precedent

Selectați afirmațiile corecte referitoare la sistola ventriculară:

Durează 0,3 sec
Cuprinde o contracție izometrică care nu modifică lungimea fibrelor miocardice
Cuprinde o contracție izotonică care nu modifică tensiunea în fibrele miocardice
Este determinată de potenţialul de acţiune generat la nivelul nodului atrio-ventricular
Corespunde cu zgomotul cardiac sistolic

În timpul sistolei ventriculare se deschid valvele:

Bicuspidă (mitrală)
Tricuspidă
Semilunare (sigmoide)
Aortice
Pulmonare

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la faza de contracție izovolumetrică a sistolei ventriculare:

Începe în momentul închiderii valvelor atrio-ventriculare
Se termină în momentul închiderii valvelor semilunare
Corespunde contracției ventriculului ca o cavitate închisă
Corespunde unei contracţii asupra unui lichid incompresibil
Determină creşterea rapidă a presiunii intraventriculare

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la faza de ejecție a sistolei ventriculare:

Începe după deschiderea valvelor semilunare
Se termină în momentul închiderii valvelor semilunare
Asigură ejecția unui volum diastolic de 70-90 ml în stare de repaus
Asigură ejecţia unui volum sistolic de 70-90 ml în stare de repaus
Începe cu închiderea valvelor semilunare

În timpul diastolei ventriculare, este adevărat că:

Ventriculii încep să se relaxeze
Are loc umplerea pasivă a ventriculului, în proporţie de 30%, cu sânge provenit din atrii
Presiunea intraventriculară depăşeşte presiunea intraatrială şi determină deschiderea valvelor atrio-ventriculare
Presiunea intraventriculară scade sub presiunea sângelui din artere şi determină inchiderea valvelor semilunare
Se produce zgomotul cardiac diastolic

Care dintre valvele inimii se deschid în timpul diastolei ventriculare?

Semilunare sau sigmoide
Tricuspidă
Mitrală (Bicuspidă)
Aortice
Pulmonare

În timpul diastolei ventriculare, presiunea intraventriculară este:

Mai mare decât cea atrială
Mai mare decât cea din arterele mari
Mai mică decât cea atrială
Mai mică decât cea din arterele mari
Egală cu cea din arterele mari

Selectați afirmațiile corecte referitoare la diastola generală:

Durează 0,4 sec
Reprezintă timpul scurs de la sfârşitul sistolei ventriculare până la începutul unei noi sistole atriale
Reprezintă timpul scurs de la sfârşitul diastolei ventriculare până la începutul unei noi sistole atriale
Constă în relaxarea totală a fibrelor miocardice atriale
Constă în relaxarea parţială a fibrelor miocardice ventriculare

Selectați cauzele pentru care inima nu obosește:

Timpul afectat sistolei este mai mare într-un ciclu cardiac decât cel afectat diastolei
Existența diastolei generale
Miocardul oxidează substratul energetic eliberând o cantitate mare de energie
Miocardul oxidează o gamă largă de substraturi energetice (aminoacizi, amine, acizi grași)
Miocardul oxidează o gamă largă de substraturi energetice (glucoză, corpi cetonici, acizi grași)

Activitatea mecanică a inimii se apreciază prin:

Frecvența cardiacă (creşterea frecvenței se numeşte tahicardie, iar scăderea se numeşte bradicardie)
Volumul sistolic (volumul de sânge expulzat de ambii ventriculi în decurs de un minut)
Volumul sistolic (volumul de sânge ejectat de fiecare ventricul în timpul unei sistole)
Debitul cardiac (volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul în decurs de un minut)
Presiunea arterială (apreciată indirect în practica medicală curentă prin măsurarea tensiunii arteriale)

Este adevărat că frecvența cardiacă:

Are o valoare normală de 70-80 bătăi/min în condiții de repaus
Este sub control nervos
Creşte prin stimulare simpatică (tahicardie)
Scade prin stimulare simpatică
Scade prin stimulare vagală (bradicardie)

Selectați factorii care scad frecvența cardiacă:

Frigul
Adrenalina
Influențele simpatice
Influențele parasimpatice
Acetilcolina

Debitul cardiac reprezintă:

Volumul de sânge expulzat de fiecare ventricul la fiecare sistolă
Produsul dintre volumul-bătaie și frecvența cardiacă
Un parametru care apreciază activitatea de pompă a inimii
Aproximativ 70 ml/min în condiţii de repaus
Un parametru care creşte în cursul unor eforturi fizice intense

Un efort fizic intens determină:

Scăderea frecvenței cardiace
Creşterea volumului sistolic
Creşterea debitului cardiac
Creșterea volumului-bătaie
Bradicardie

Travaliul cardiac reprezintă:

Lucrul mecanic al inimii în diastolă
Lucrul mecanic al inimii în sistolă
Produsul dintre volumul sistolic şi frecvența cardiacă
Produsul dintre volumul sistolic și presiunea arterială medie
Produsul dintre volumul sistolic şi presiunea arterială maximă

În timpul activităţii sale, cordul produce o serie de manifestări care pot fi înregistrate grafic:

Electrice, mecanice
Electrice, înregistrarea lor reprezentând sfigmograma
Acustice, electrice
Acustice, înregistrarea lor reprezentând fonocardiograma
Mecanice, acustice

Selectați afirmaţiile false referitoare la electrocardiogramă:

Reprezintă transpunerea grafică a succesiunii fenomenelor electrice care au loc în miocard
Apare ca o succesiune de unde care se repetă periodic şi asincron cu ciclul cardiac
Reprezintă o succesiune de deflexiuni pozitive şi negative de la linia izoelectrică
Înregistrează grafic depolarizarea atrială sub forma undei P
Înregistrează grafic depolarizarea ventriculară sub forma undei T

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la electrocardiogramă:

Permite înregistrarea grafică a manifestărilor electrice ale activităţii cardiace
Este o metodă folosită rareori pentru diagnosticul maladiilor cardiace
Asigură amplificarea şi înregistrarea grafică a biopotențialelor care apar la nivelul miocardului
Prezintă pe traseu trei unde pozitive (Q, P și R) şi două unde negative (S şi T)
Utilizează electrozi de culegere, aplicați pe piele

Electrocardiograma poate fi înregistrată deoarece:

Corpul este bun conducător de electricitate
Lichidele tisulare conțin mari cantități de ioni
Prin deplasarea ionilor, determinată de diferențele de potenţial, se creează curenții electrici
Electrozii care culeg diferențele de potenţial pot fi cu uşurinţă aplicați subdermal
Diferențele de potențial generate de miocard ajung la suprafața corpului şi pot fi culese cu ajutorul unor electrozi aplicați pe piele

Electrozii ECG măsoară diferența de potențial dintre:

Brațul stâng și piciorul drept (derivația II)
Cele două brațe (derivația I)
Brațul drept şi piciorul stâng (derivația II)
Braţul drept şi piciorul stâng (derivația I)
Braţul stâng și piciorul stâng (derivația III)

Referitor la repolarizarea atrială, este adevărat că:

Nu are corespondent grafic pe ECG
Are loc simultan cu complexul QRS
Este mascată de amplitudinea depolarizării ventriculare
Are loc simultan cu unda T
Este mascată de amplitudinea repolarizării ventriculare

Manifestările mecanice ale ciclului cardiac sunt:

Șocul apexian – expansiunea sistolică a peretelui toracelui în dreptul bazei inimii
Expansiunea peretelui toracic în spațiul dintre coastele a V-a şi a VI-a (şocul apexian)
Zgomotele inimii (sistolic şi diastolic)
Pulsul arterial care se determină prin comprimarea unei artere profunde pe un plan osos şi se înregistrează grafic sub forma fonocardiogramei
Pulsul arterial care se determină prin comprimarea unei artere superficiale pe un plan osos şi se înregistrează grafic sub forma sfigmogramei

Prin palparea pulsului arterial se obțin informații despre:

Zgomotele inimii
Şocul apexian
Volumul sistolic
Frecvența cardiacă
Ritmul inimii

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la unda pulsatilă sunt false?

Reprezintă transportul de energie prin pereții arterelor (pulsul arterial)
Reprezintă transportul de energie prin pereţii venelor (pulsul venos)
Se propagă cu o viteză de 10 ori mai mică decât viteza de curgere a sângelui
Poate fi înregistrată grafic în cazul pulsului arterial (electrocardiograma)
Poate fi observată la nivelul venei jugulare interne, în cazul pulsului venos

Selectați afirmațiile corecte despre zgomotele cardiace:

Sunt înregistrate grafic sub formă de electrocardiogramă
Sunt înregistrate grafic sub formă de fonocardiogramă
Zgomotul I este determinat de închiderea valvelor atrioventriculare
Zgomotul II se produce la începutul diastolei ventriculare
Zgomotul II se produce prin deschiderea valvelor semilunare de la baza arterelor mari

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la zgomotele cardiace:

Zgomotul I este zgomotul cardiac sistolic, scurt şi ascuțit
Zgomotul I este zgomotul cardiac sistolic, mai lung și de tonalitate joasă
Zgomotul Il este mai acut şi mai scurt comparativ cu zgomotul I
Zgomotul I este produs de deschiderea valvelor atrio-ventriculare
Zgomotul Il este produs de închiderea valvelor semilunare (sigmoide)

Circulația sangvină este constituită din:

Trei circuite vasculare (marea circulație, mica circulație, circulația pulmonară)
Două circuite vasculare, separate structural
Două circuite vasculare, complet separate funcțional
Circulația mică sau pulmonară
Circulația mare sau sistemică

Selectați afirmațiile corecte referitoare la circulația pulmonară:

Începe în ventriculul drept, unde îşi are originea artera pulmonară
Transportă sânge încărcat cu dioxid de carbon spre plămân
Se termină în atriul stâng, în care se varsă cele 4 vene pulmonare
Începe în ventriculul stâng, unde se găseşte originea arterei aorte
Constituie circulația funcțională a plămânilor sau marea circulație

Circulația pulmonară este realizată prin următoarele vase:

Trunchiul arterei pulmonare, cu originea în ventriculul stâng
Trunchiul arterei pulmonare, cu originea în ventriculul drept
Arterele lobare, segmentare, interlobulare şi capilarele alveolare pulmonare
Venele pulmonare, care transportă sângele oxigenat în atriul stâng
Venele pulmonare care se deschid în atriul drept

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la circulația sistemică:

Începe în ventriculul stâng
Transportă sânge cu oxigen spre țesuturi şi organe
Se termină în atriul drept
Reprezintă marea circulație sau circulația nutritivă
Transportă sânge cu CO2 la plămâni

Circulația sistemică se realizează prin următoarele vase:

Artera aortă, cu originea în ventriculul stâng
Venele cave, care se deschid în atriul stâng
Artera pulmonară, cu originea în ventriculul drept
Vena cavă superioară, care se varsă în atriul drept
Vena cavă inferioară, care se varsă în atriul stâng

Sistemul aortic este format din:

Artera aortă şi ramurile ei
Aorta ascendentă
Arcul aortic
Aorta descendentă
Artera pulmonară

Ramurile arcului aortic sunt:

Trunchiul brahiocefalic
Artera carotidă comună stângă
Artera subclaviculară stângă
Artera carotidă comună dreaptă
Artera brahială

Trunchiul brahiocefalic se împarte în:

Artera carotidă comună stângă
Artera carotidă comună dreaptă
Artera axilară
Artera subclaviculară dreaptă
Artera radială

Selectați afirmațiile corecte referitoare la artera carotidă comună:

Urcă la nivelul gâtului
Se bifurcă la nivelul sinusului carotidian
Se trifurcă
Dă naştere la două ramuri, una externă şi alta internă
Se bifurcă în artera carotidă externă şi artera carotidă internă

Artera carotidă externă vascularizează:

Regiunile frontală, parietală şi temporală
Creierul şi ochiul
Viscerele feței
Regiunile temporală și occipitală ale craniului
Gâtul

Ramurile arterelor subclaviculare sunt:

Artera carotidă internă, care pătrunde în craniu
Artera vertebrală, care intră în craniu prin gaura occipitală
Artera carotidă comuni, care urcă la nivelul gâtului
Artera brahială, care irigă brațul
Artera toracică internă din care iau naștere arterele intercostale anterioare

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la artera axilară:

Se continuă cu artera subclaviculară
Se continuă cu artera brahială, care irigă brațul
Vascularizează pereții axilei
Vascularizează peretele antero-lateral al toracelui
Vascularizează encefalul

Vascularizația membrului superior este asigurată de:

Artera brahială, care vascularizează brațul
Artera ulnară şi radială, care vascularizează antebrațul
Artera radială, care vascularizează brațul
Arcadele palmare cu arterele digitale, care vascularizează mâna
Artera brahială, care vascularizează antebrațul

Artera aortă toracică are ramuri:

Parietale, arterele bronşice
Parietale și viscerale
Viscerale, arterele bronşice
Viscerale, arterele pericardice
Parietale, arterele esofagiene

Ramurile viscerale ale aortei descendente abdominale sunt:

Trunchiul celiac
Artera mezenterică superioară
Arterele renale
Artera mezenterică inferioară
Artera iliacă internă

Trunchiul celiac este format din următoarele ramuri:

Artera hepatică
Artera mezenterică superioară
Artera gastrică stângă
Artera splenică
Artera renală

Ramurile trunchiului celiac vascularizează:

Stomacul
Ficatul
Rinichiul
Splina
Pancreasul

Artera mezenterică superioară vascularizează prin ramurile sale:

Colonul ascendent
Cecul
Jejun-ileonul
Colonul sigmoid
Rectul

Vascularizația colonului transvers este asigurată de:

Artera splenică
Artera gastrică stângă
Artera iliacă comună
Artera mezenterică superioară
Artera mezenterică inferioară

Artera mezenterică inferioară vascularizează prin ramurile sale:

Colonul descendent
Colonul ascendent
Colonul sigmoid
Vezica urinară
Partea superioară a rectului

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la arterele iliace comune:

Sunt ramurile colaterale ale arterei aorte
Sunt în număr de două: anterioară şi posterioară
Sunt ramurile terminale ale arterei aorte
Se ramifică fiecare în artera iliacă externă şi internă
Se împart în trei ramuri, la nivelul articulației sacro-iliace

Artera iliacă internă vascularizează:

Pereţii bazinului, prin ramurile parietale
Vezica urinară
Organele genitale (uter, vagin, vulvă, prostată)
Rectul (ultima porțiune)
Rinichii

Vascularizația organelor genitale şi a gonadelor este asigurată de:

Ramurile viscerale ale arterei iliace interne (pentru uter)
Artera renală
Artera ovariană (ramură din artera aortă descendentă abdominală) pentru ovar şi trompele uterine
Artera mezenterică inferioară
Ramuri ale aortei descendente abdominale-arterele testiculare-pentru testicule

Selectați afirmațiile corecte referitoare la artera iliacă externă:

Ajunge pe fața posterioară a coapsei
Devine, la nivelul coapsei, artera femurală
Este o ramură a arterei iliace interne
Devine, la nivelul coapsei, artera iliacă internă
Asigură vascularizația membrului inferior

Vascularizația membrului inferior este asigurată de:

Artera femurală, care irigă coapsa
Artera poplitee, situată în fosa poplitee
Artera tibială anterioară, care irigă fața anterioară a gambei
Arterele plantare, situate în fosa poplitee
Artera tibială posterioară, care irigă fața posterioară a gambei

Artera tibială anterioară asigură irigația:

Coapsei
Regiunii plantare
Feței posterioare a gambei
Feței anterioare a gambei
Pereților bazinului

Selectaţi afirmaţiile corecte privind hemodinamica:

Sângele se deplasează în circuit închis
Sângele se deplasează în două sensuri opuse
Marea și mica circulație sunt dispuse în paralel
Volumul de sânge pompat de ventriculul stâng este egal cu cel al ventriculului drept
Legile generale ale hidrodinamicii sunt aplicabile şi la hemodinamică

Circulaţia sângelui în artere este:

Determinată de activitatea ritmică a cordului
Influențată de elasticitatea arterelor mari
Neinfluențată de vâscozitatea sângelui
Influențată de variațiile calibrului vascular al arterelor mici şi arteriolelor
Influențată de elasticitatea arterelor mici şi a arteriolelor

Circulația sângelui prin artere poate fi apreciată măsurând:

Debitul cardiac
Presiunea sangvină
Debitul sangvin
Rezistența la curgere a sângelui
Rezistența osmotică

Alegeți afirmaţiile false referitoare la presiunea sângelui în artere:

Variază invers proporțional cu debitul cardiac și cu elasticitatea arterelor
Variază direct proporțional cu rezistența periferică şi cu volumul sanguin
Depăşeşte presiunea atmosferică cu 120 mm Hg în timpul sistolei ventriculare stângi
Este egală cu presiunea atmosferică în timpul diastolei ventriculare stângi
Depăşeşte presiunea atmosferică cu 80 mm Hg în timpul diastolei ventriculare stângi

Elasticitatea este proprietatea:

Arterelor mari de tip muscular
Arteriolelor de tip elastic
Arteriolelor de a-şi mări activ diametrul prin relaxare musculară
Arterelor mari de a-şi mări pasiv diametrul sub acțiunea presiunii sangvine
Arterelor mari de a reveni pasiv la calibrul anterior când presiunea din ele scade

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la rezistenţa periferică:

Variază invers proporțional cu vâscozitatea sângelui
Variază direct proporțional cu lungimea vasului
Variază invers proporțional cu lungimea vasului
Este factor determinant al presiunii sângelui din artere
Reprezintă totalitatea factorilor care se opun curgerii sângelui prin vase

Elasticitatea arterială asigură:

Amortizarea undei de şoc sistolică
Înmagazinarea energiei sistolei ventriculare sub formă de tensiune elastică în pereţii aortei
Înmagazinarea energiei sistolei ventriculare sub formă de tensiune elastică în pereții arteriolelor
Revenirea elastică a aortei în timpul diastolei ventriculare
Curgerea continuă a sângelui prin artera aortă

Tonusul musculaturii netede din peretele arterial depinde de:

Activitatea nervilor parasimpatici
Presiunea arterială
Concentrația unor metaboliţi în ductul toracic
Activitatea unor mediatori
Activitatea nervilor simpatici

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la contractilitatea arteriolelor:

Contribuie la curgerea continuă a sângelui prin artere
Asigură modificarea marcată a diametrului lumenului arterial
Este asigurată prin activitatea muşchilor striați din peretele arterial
Permite un control fin al distribuţiei debitului cardiac către diferite organe şi ţesuturi
Depinde de activitatea nervilor somatici

Selectați afirmațiile false referitoare la tensiunea arterială:

Reprezintă presiunea cu care sângele apasă asupra pereților arterelor
Se apreciază prin contrapresiunea care trebuie aplicată la interiorul unei artere pentru a o comprima complet
Este constantă la orice distanță dintre inimă şi artera la care se măsoară
Scade în timpul expirației
Creşte cu vârsta

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la reglarea presiunii arteriale:

Se realizează prin mecanisme nervoase şi umorale
Menține tensiunea sistolică în limite normale (140-220 mm Hg)
Menține tensiunea diastolică în limite normale (70-80 mm Hg)
Este realizată de sistemul renină-angiotensină-hidrocortizon
Este realizată de centrii vegetativi bulbari prin nervii vagi și accesori

Controlul reflex al tensiunii arteriale se realizează astfel:

Scăderea presiunii sângelui stimulează baroreceptorii de la nivelul zonelor reflexogene
Creşterea presiunii sângelui determină întinderea pereților arteriali
Stimularea zonelor reflexogene de la nivelul sinusului carotidian şi arcului aortei determină generarea de influxuri către centrii cardio- şi vasomotori din bulb şi punte
Prin fibre simpatice şi parasimpatice centrii cardio- şi vasomotori reglează frecvența cardiacă şi diametrul vaselor
Creșterea presiunii sângelui inhibă baroreceptorii de la nivelul sinusului carotidian și arcului aortei

Stimularea simpaticului creşte tensiunea arterială prin:

Vasoconstricția arteriolelor
Creşterea rezistenței periferice
Scăderea frecvenței cardiace
Stimularea constricției vaselor renale şi creşterea fluxului urinar
Creşterea frecvenței cardiace

Scăderea tensiunii arteriale este determinată de:

Scăderea elasticității arterelor
Scăderea volemiei
Scăderea rezistenței periferice prin vasoconstricţie
Hemoragii (pierderi de plasmă şi lichide interstiţiale)
Deshidratări mari

Despre hipertensiunea arterială sistemică, este adevărat că:

Reprezintă creşterea presiunii arteriale sistolice peste 140 mm Hg
Reprezintă creşterea presiunii diastolice peste 90 mm Hg
Determină scăderea lucrului mecanic cardiac
Determină creşterea lucrului mecanic cardiac
Poate duce la afectarea unor organe (rinichi, cord, ochi, vase sangvine)

Selectaţi afirmaţiile corecte privind circulația capilară:

Este rapidă şi continuă
Este continuă şi lentă
Se adaptează permanent la nevoile metabolice
Realizează schimburile directe de substanțe şi electroliţi între plasma sângelui din capilare şi lichidul interstițial
Realizează schimburile directe de substanțe și electroliţi între plasma sângelui din capilare şi celule

Selectaţi afirmaţiile corecte privind capilarele sangvine:

La nivelul lor au loc schimburile de substanțe nutritive, plastice și respiratorii dintre sânge, lichid interstițial şi celule
Stabilesc legătura dintre artere şi arteriole
Cuprind 50% din sângele circulant
Grosimea peretelui capilar este foarte mică
Presiunea hidrostatică este diferită la capătul arterial şi venos al capilarului

Despre schimburile care au loc la nivelul peretelui capilar, este adevărat că:

Se realizează prin mecanisme ca osmoza, filtrarea, coagularea
Sensul deplasării apei şi a substanțelor dizolvate prin peretele capilar depinde de diferența dintre presiunea hidrostatică şi presiunea coloid-osmotică
La capătul venos al capilarului sanguin se filtrează o parte din apa şi electroliţii conținuți în plasmă
Sensul deplasării apei şi a substanțelor dizolvate prin peretele capilar se realizează dinspre plasmă spre ţesuturi la nivelul capătului arterial
Asigură transportul apei în ambele sensuri între capilare și celule

Numărul de capilare deschise la nivelul unui țesut depinde de:

Proprietăţile fizice ale sângelui
Prezența în sânge a unor hormoni
Prezența în sânge a unor substanţe nocive
Prezența în sânge a unor substanţe rezultate din metabolismul celular
Reglarea nervoasă realizată de fibre vegetative simpatice

Selectați afirmaţiile adevărate:

Circulația capilară se adaptează continuu nevoilor metabolice
În repaus există un număr mare de capilare deschise
Proprietatea capilarelor de a-şi modifica diametrul lumenului se datorează musculaturii netede din pereții arteriolelor precapilare
Peretele capilar este impermeabil pentru leucocite în drumul lor spre focarele de infecţie
Principala proprietate a capilarelor este permeabilitatea

Venele mari care aparţin sistemului venos al circulației sistemice sunt:

Vena cavă superioară, care aduce în atriul stâng sânge neoxigenat (sânge venos)
Venele pulmonare drepte, care aduc la atriul stâng sânge oxigenat (sânge arterial)
Vena cavă superioară care aduce în atriul drept sânge neoxigenat (sânge venos)
Vena cavă inferioară, formată prin unirea celor doua vene iliace comune, dreaptă și stângă
Vena cavă superioară, formată prin unirea venelor brahiocefalice dreaptă şi stângă

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la vena cavă superioară:

Se formează prin fuzionarea venelor brahiocefalice stângă şi dreaptă
Colectează sângele venos de la membrele superioare prin venele subclaviculare
Colectează sângele venos de la torace prin sistemul venelor azygos
Colectează sângele venos de la membrele superioare prin venele jugulare
Se deschide în ventriculul drept

Sistemul venelor azygos colectează sângele de la:

Esofag
Bronhii
Cap şi gât
Pericard
Torace

În venele jugulare interne se varsă sângele venos de la:

Creier
Cap şi gât
Membrele superioare
Spațiile intercostale
Diafragm

Sângele venos al membrelor superioare este colectat în:

Vena axilară
Venele profunde ce se găsesc imediat sub piele
Venele superficiale, subcutanate
Venele profunde ce se varsă în venele superficiale
Venele superficiale, care poartă aceeaşi denumire cu arterele pe care le însoțesc

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la vena cavă inferioară:

Se formează prin unirea venei iliace comune stângi cu cea dreaptă
Are traiect ascendent la dreapta coloanei vertebrale
Străbate diafragma
Se deschide în atriul stâng
Se deschide în atriul drept

La nivelul abdomenului, în vena cavă inferioară se varsă:

Venele hepatice
Vena subclaviculară stângă
Venele splenice
Venele renale
Vena subclaviculară dreaptă

Vena cavă inferioară adună sângele venos de la:

Membrele superioare
Rinichi şi glandele suprarenale
Membrele inferioare
Ficat
Testicule şi ovare

Vena iliacă internă colectează sângele venos de la:

Peretele posterior al abdomenului
Pereţii bazinului
Viscerele din bazin
Membrele inferioare
Glandele suprarenale

Vena iliacă externă colectează sângele venos de la:

Membrele inferioare
Organele genitale
Vezica urinară
Rect
Uter

Vena splenică adună sângele venos de la:

Rinichi
Splină
Pancreas
Marea curbură a stomacului
Vena cavă superioară

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la vena portă:

Transportă la ficat sânge încărcat cu substanțe nutritive
Se formează prin confluența a trei vene: splenică, mezenterică inferioară și mezenterică superioară
Drenează sângele din vena mezenterică superioară
Adună sângele de la membrele superioare
Se formează prin confluența a trei vene: hepatică, mezenterică inferioară şi mezenterică superioară

Vena mezenterică inferioară colectează sângele venos de la:

Vezica biliară
Vezica urinară
Colonul descendent
Colonul sigmoid
Rect

Vena mezenterică superioară adună sângele venos de la:

Colonul descendent
Apendice
Colonul sigmoid
Colonul ascendent
Colonul transvers, jumătatea dreaptă

Selectați afirmaţiile corecte privind proprietățile venelor:

Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-şi mări activ calibrul sub acțiunea presiunii sangvine
Distensibilitatea este proprietatea venelor de a-și mări pasiv calibrul sub acțiunea presiunii sangvine
Contractilitatea se datorează tunicii musculare netede din pereți venelor
Contractilitatea se datorează tunicii musculare striate din pereţii venelor
Contractilitatea asigură mobilizarea sângelui din „rezervoarele" de sânge venoase

Selectați afirmaţiile corecte privind circulația venoasă:

Presiunea sângelui venos scade dinspre capilare spre atrii
Viteza de circulație a sângelui venos scade progresiv dinspre capilare spre venele mari
La nivelul atriului drept presiunea este 0 mm Hg, ceea ce determină deplasarea sângelui dinspre periferie spre atriul drept
Distensibilitatea venelor determină creşterea capacității sistemului venos, de trei ori mai mare decât a arterelor
Datorită distensibilităţii, venele constituie adevărate ,,cisterne de presiune"

Circulația și întoarcerea sângelui venos la inimă este favorizată de o serie de factori, cum ar fi:

Pompa cardiacă
Aspirația toracică în timpul expirației
Presa abdominală în timpul expirației
Gravitaţia în sistemul cav superior
Sistemul valvular al venelor

Selectați factorii care favorizează întoarcerea sângelui în atriul drept:

Ridicarea planşeului atrioventricular în timpul sistolei ventriculare
Destinderea venelor toracice datorită creşterii presiunii negative intratoracice în timpul inspirației
Destinderea venelor abdominale datorită scăderii presiunii pozitive intraabdominale în timpul inspirației
Coborârea diafragmei în timpul inspirației care determină comprimarea venelor situate subdiafragmatic
Gravitaţia pentru venele situate deasupra atriului drept

Selectaţi factorul care defavorizează întoarcerea sângelui în atriul drept:

Activitatea pulsatilă a arterei vecine cu vena
Contracțiile ritmice ale musculaturii scheletice
Gravitaţia pentru venele situate sub nivelul inimii
Sistemul valvular de pe traiectul venei cave inferioare
Sistemul valvular de pe traseul afluenţilor venei cave inferioare

Gravitaţia favorizează circulaţia sângelui în venele:

Cerebrale
Splenică
Situate la nivelul membrelor inferioare
Jugulare externe
Mezenterică superioară

Factorul care asigură curgerea continuă a sângelui spre inimă împotriva gravitației este:

Aspirația toracică în timpul inspirației
Presa abdominală exercitată de contracția muşchiului diafragmatic
Activitatea pulsatilă a arterei vecine cu vena
Sistemul valvular de pe traiectul venei cave inferioare şi a afluenţilor săi
Contracția ritmică a musculaturii scheletice

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la sistemul valvular de pe traiectul venei cave inferioare şi a afluenţilor săi:

Împiedică stagnarea sângelui în venele extremității inferioare a corpului
Împiedică acumularea substanțelor catabolice şi a apei la nivelul extremităţii inferioare a corpului
Este alcătuit din valve ,,în formă de cuib de rândunică"
Se degradează odată cu înaintarea în vârstă, când peretele venelor membrelor inferioare îşi pierde elasticitatea şi se dilată ireversibil
Împiedică curgerea continuă a sângelui spre inimă

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la pompa musculară:

Aspiră sângele din venele superficiale în cele profunde în perioadele de relaxare dintre două contracții
Reprezintă cauza principală a întoarcerii sângelui la inimă
Goleşte sângele din venele superficiale în timpul contracțiilor musculare
Goleşte sângele din venele profunde în timpul contracțiilor musculare
Aspiră sângele din venele profunde în venele superficiale în perioadele de relaxare dintre două contracții

Datorită factorilor favorizanți ai întoarcerii venoase, fluxul venos spre inimă creşte în timpul:

Inspirației
Expirației
Mersului
Efortului fizic
Ridicării în ortostatism (pentru venele membrelor inferioare)

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la circulaţia limfatică:

Este o cale derivată a marii circulații prin care reintră în artere o parte din lichidele interstițale
Are loc în cadrul unui sistem vascular închis
Începe prin capilare limfatice închise (ca nişte degete de mănuşă)
Drenează conținutul vaselor limfatice în vase din ce în ce mai mari
Cuprinde ganglionii limfatici ataşaţi capilarelor limfatice

Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la sistemul limfatic sunt adevărate?

Prin capilarele limfatice, ocupă o poziție intermediară între sistemul arterial şi cel venos
Conține limfa care ajunge, în final, în circulaţia venoasă
Este adaptat functiei de nutriţie şi oxigenare a țesuturilor
Conține limfa care face parte din mediul extern al organismului
Pereții vaselor limfatice sunt mai subțiri decât cei ai vaselor sangvine

Selectați afirmaţiile false referitoare la capilarele sistemului limfatic:

Au aceeaşi structură ca şi capilarele sangvine
Se găsesc în toate organele şi țesuturile
Sunt mai puţin răspândite, găsindu-se doar în câteva organe și țesuturile
Formează, prin confluența lor, vase sangvine
Formează rețele terminale, identice cu cele formate de capilarele sangvine

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la pereții vaselor limfatice:

Au o structură asemănătoare arterelor
Sunt mai subțiri decât ai vaselor sangvine
Sunt prevăzuţi la interior cu valve semilunare
Prezintă pe traseu o serie de formațiuni caracteristice prin care limfa trece în mod obligatoriu
Au o structură asemănătoare venelor

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la ganglionii limfatici:

Se găsesc pe traseul vaselor limfatice
Produc limfocite şi formează anticorpi
Se găsesc în regiunile axilară, laterocervicală, inghinală, abdominală
Îmbogățesc limfa cu elemente celulare şi cu proteine
Au rol de barieră, favorizând răspândirea microbilor

Selectați afirmațiile adevărate referitoare la ganglionil limfatici:

Sunt formațiuni ovalare sau reniforme, aflate pe traiectul vaselor limfatice
Primesc mai multe chilifere centrale, în deget de mănușă
Trimit vase limfatice aferente
Produc limfocite și formează imunoglobuline
Sunt organe limfoide, alături de splină şi timus

Structura ganglionilor limfatici cuprinde:

O capsulă care trimite septuri spre interior
O zonă corticală în care se găsesc cordoane de ţesut limfoid
O zonă medulară în care se găsesc foliculi limfatici
Mai multe vase limfatice aferente
Unul sau mai multe vase limfatice eferente

Grupurile ganglionare limfatice se localizează în regiunile:

Palmară
Axilară
Mediastinală
Inghinală
Cerebrală

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la canalul toracic:

Începe în abdomen prin cisterna chyli
Străbate diafragma
Se deschide la confluența dintre vena subclaviculară stângă şi vena jugulară internă din partea stângă
Are originea în cavitatea toracică
Se deschide în unghiul venos drept

Canalul toracic are un traiect:

Posterior de coloana vertebrală
Descendent spre abdomen
Anterior de coloana vertebrală
Posterior de artera aortă
Ascendent spre torace

Canalul toracic colectează limfa de la:

Partea stângă a capului şi gâtului
Jumătatea stângă a toracelui
Membrele inferioare
Membrul superior drept
Jumătatea dreaptă a toracelui

Selectați afirmaţiile false referitoare la canalul toracic:

Colectează limfa din jumătatea inferioară a corpului
Colectează limfa din pătrimea superioară stângă a corpului
Colectează limfa din pătrimea superioară dreaptă a corpului
Se deschide în unghiul venos format din unirea venei jugulare stângi cu vena subclaviculară stângă
Se deschide în unghiul venos format din unirea venei jugulare drepte cu vena subclaviculară dreaptă

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la canalul limfatic drept:

Este cel mai mare colector limfatic
Are un traiect scurt
Se deschide în unghiul venos drept
Se deschide la confluența dintre vena subclaviculară dreaptă şi vena jugulară internă din partea dreaptă
Se deschide în unghiul venos stâng

Canalul toracic drenează grupurile ganglionare limfatice localizate:

Latero-cervical drept
Axilar drept
Lombar
Inghinal stâng
Inghinal drept

Canalul limfatic drept colectează limfa de la:

Membrul superior stâng
Membrul superior drept
Jumătatea dreaptă a capului şi gâtului
Membrele inferioare
Jumătatea dreaptă a toracelui

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la lichidul interstițial care este drenat de circulaţia limfatică:

Este un lichid opalescent, identic cu plasma
Are o compoziție asemănătoare plasmei, dar lipsită de proteine cu moleculă mare
Reprezintă întregul lichid filtrat la nivelul capătului venos al capilarului limfatic
Va fi reabsorbit în totalitate la nivelul capătului arterial al capilarului limfatic
Se adună în vase limfatice mai mari care trimit limfa în două vase mari colectoare ce se deschid în sistemul venos

Care dintre următoarele afirmații despre limfă sunt adevărate?

Face parte din mediul extern al organismului
Face parte din mediul intern al organismului
Străbate ganglionii limfatici regionali
Circulă din capilare în vasele limfatice şi apoi spre trunchiurile limfatice
Este colectată de canalul toracic şi canalul limfatic drept

Selectați afirmaţiile false privind compoziţia limfei:

Are compoziţie diferită în funcţie de teritoriul drenat
Are aceeași compoziţie indiferent de teritoriul drenat
Limfa provenită de la intestin este bogată în proteine
Limfa provenită de la ficat este bogată în lipide
Limfa provenită de la glandele endocrine conține hormoni

Circulația limfei se caracterizează prin faptul că:

Transportă un lichid care face parte din mediul intern al organismului
Se face cu viteză mare
Presiunea la periferia sistemului limfatic este zero
Este influențată de factori extrinseci (presiunile tisulare)
Este influenţată de factori intrinseci (presiunile tisulare)

Circulația limfei de la periferie spre marile ducturi limfatice este:

Rapidă
Favorizată de prezența valvulelor în pereții vaselor limfatice
Defavorizată de presiunea negativă intratoracică din timpul inspirației
Favorizată de mişcările membrelor în timpul mersului
Favorizată de prezența valvulelor în pereții capilarelor limfatice

Factorii care favorizează circulația limfatică sunt:

Prezența fibrelor musculare striate în peretele vaselor limfatice care propulsează limfa spre inimă
Presiunea mai crescută a limfei la locul de vărsare a celor două vase limfatice mari în vene
Contracția muşchilor striați în timpul mişcării, în special a membrelor inferioare
Forța de gravitaţie pentru vasele limfatice situate deasupra inimii
Pompa aspiratoare cardiacă care ,,aspiră" direct limfa spre inimă

Rolurile limfei sunt:

De drenaj a lichidului interstițial, determinând reținerea lui în țesuturi și apariţia edemnului
Imunitar, prin transportul limfocitelor B şi T spre ganglionii limfatici
În transportul hormonilor
În transportul chilomicronilor rezultați în urma absorbției intestinale
În transportul lipoproteinelor sintetizate la nivelul ficatului

Limfa drenează din spațiul intercelular:

Produşi de metabolism celular
Proteine ajunse în spațiul intercelular
Celule moarte, nepatogene
Celule canceroase, patogene
Doar proteine cu greutate moleculară mare

Selectați afirmaţiile corecte privind organele limfoide periferice:

Măduva osoasă hematogenă produce limfocite B
Între zona corticală şi medulară a ganglionilor limfatici se găsesc limfocite B
În zona corticală a ganglionilor limfatici se găsesc limfocite T
Timusul produce limfocite T
În splină, limfocitele B se specializează în plasmocite

Selectați afirmațiile corecte referitoare la splină:

Este un organ situat în cavitatea toracică
Este un organ situat în hipocondrul stâng, sub diafragmă
Ocupă loja hepatică
Are o culoare brun-roscată şi mărime variabilă (creşte în boli infecțioase)
Vascularizația arterială a splinei este realizată de artera splenică

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la splină:

Este un organ limfoid central
Este un organ cu funcție hematopoietică (produce limfocite)
Depozitează sânge cu hematocrit mare
Sângele venos al splinei este colectat de vena splenică, aceasta participând la formarea venei porte
Are rol în hemoliza eritrocitelor

Splina este un organ care:

Aparține sistemului circulator
Ocupă o lojă cuprinsă între colonul transvers și diafragm, la stânga lojei gastrice
Intervine în metabolismul fierului
Depozitează 600 ml de sânge
Trimite depozitul de sânge în circulație, în caz de hemoragii sau efort fizic

Mecanismele care asigură reglarea activității cardio-vasculare sunt:

Nervoase şi umorale
Bazate pe feed back-pozitiv
Exclusiv nervoase
Sistemice şi locale
Bazate pe feed-back negativ

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la mecanismul nervos de reglare a activităţii cardiovasculare:

Baroreceptorii şi chemoreceptorii sunt localizați în bulb
Baroreceptorii şi chemoreceptorii sunt localizați în inimă și vasele mari
Calea aferentă este reprezentată de fibrele senzitive parasimpatice ale nervilor cranieni IX şi X
Calea aferentă este reprezentată de fibrele senzitive simpatice provenite din ganglionii cervico-toracali medulari
Calea aferentă este reprezentată de fibrele motorii provenite de la piele, viscere şi mușchi

Centrii nervoși care reglează activitatea cardio-vasculară sunt situați la mai multe niveluri ale sistemului nervos central, după cum urmează:

Măduva spinării, unde se află centrii parasimpatici cardioacceleratori şi vasoconstrictori
Formațiunea reticulată bulbo-pontină, unde se află centrii cardiovasculari
Hipotalamus, care determină modificări adaptative legate de schimbarea temperaturii
Sistemul limbic, care determină modificări cardiovasculare consecutive unor stări emoționale
Neocortex, care asigură controlul voluntar al activității cardio-vasculare

Referitor la calea eferentă parasimpatică a mecanismului nervos de reglare a activităţii cardiovasculare, este adevărat că aceasta:

Cuprinde fibre preganglionare ale nervului vag care fac sinapsă în miocard cu fibrele postganglionare
Cuprinde fibre preganglionare ale nervului glosofaringian care fac sinapsă în miocard cu fibrele postganglionare
Se distribuie la nodul sinoatrial
Are un rol inhibitor asupra activității nodului sinoatrial
Exercită asupra vaselor un rol constrictor

Referitor la calea eferentă simpatică a mecanismului nervos de reglare a activităţii cardiovasculare, este adevărat că aceasta:

Intră în alcătuirea nervilor cardiaci care formează plexul cardiac
Se distribuie exclusiv țesutului nodal
Se distribuie atât țesutului nodal, cât şi miocardului contractil
Intensifică activitatea cardiacă
Exercită asupra vaselor un rol dilatator, fără excepție

Reglarea umorală a activităţii cardiovasculare se realizează prin intermediul:

Gazelor respiratorii (O2 si CO2)
Electroliţilor plasmatici
Variaţiilor presiunii capilare
Variaţiilor presiunii arteriale
Variaţiilor de pH plasmatic

Factorii vasodilatatori care intervin în reglarea locală a circulaţiei sangvine se activează datorită:

Creşterii locale a concentrației de CO2, ceea ce va conduce la acidoză tisulară
Scăderii locale a concentrației de 02 (hipoxie tisulară)
Reducerii ratei metabolismului tisular
Creşterii pH-ului local (alcalozei tisulare)
Creşterii temperaturii locale

7. Circulația

Test Summary

Information

Results

Results

Categories

1. Question

Selectați afirmațiile corecte referitoare la sânge:

2. Question

Selectați afirmaţiile corecte privind mediul intern al organismului:

3. Question

Care sunt afirmaţiile corecte referitoare la funcțiile sângelui?

4. Question

Selectați afirmaţiile false privind funcțiile sângelui:

5. Question

Care dintre următoarele afirmații privind funcțiile sângelui sunt adevărate?

6. Question

În compoziția chimică a plasmei intră:

7. Question

Selectați afirmațiile corecte referitoare la proteinele din compoziția plasmei:

8. Question

Un rol important în coagulare îl au concentrația plasmatică de Ca2+ și vitamina K, de care depind:

9. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte privind ureea plasmatică:

10. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la lichidul interstițial:

11. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la limfă:

12. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la volemie:

13. Question

Selectați afirmaţiile false privind homeostazia mediului intern:

14. Question

Prin echilibru electrolitic se înțelege menținerea constantă a următorilor parametri:

15. Question

Ce tipuri de elemente figurate se observă prin examenul microscopic al sângelui?

16. Question

Selectați afirmațiile false privind originea elementelor figurate ale sângelui:

17. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la eritrocitele adulte:

18. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la hemoglobină:

19. Question

Referitor la structura și funcțiile hemoglobinei, sunt false următoarele afirmații:

20. Question

Care dintre afirmațiile referitoare la eritrocite sunt false ?

21. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la hematii:

22. Question

Referitor la distrugerea eritrocitelor, este adevărat că:

23. Question

Membrana eritrocitară are în structura ei:

24. Question

Selectați afirmaţiile false referitoare la sistemele imunologice sangvine:

25. Question

Potrivit regulii excluderii aglutininelor cu aglutinogenul omolog, pot exista indivizi posesori de:

26. Question

Întâlnirea aglutinogenului cu aglutinina omoloagă determină:

27. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la grupa sangvină 0 I:

28. Question

Selectați afirmațiile corecte referitoare la grupa sangvină A II:

29. Question

Selectați afirmaţiile corecte referitoare la grupa sangvina BIII:

30. Question

Selectaţi afirmaţiile corecte referitoare la grupa sangvină AB IV:

31. Question

Sângele pus în contact cu cele 3 seruri hemotest (0, A și B) aparţine:

32. Question

Sângele pus în contact cu cele 3 seruri hemotest (0, A şi B):

33. Question

Selectați afirmațiile corecte privind compatibilitatea transfuzională și transfuzia:

34. Question

Selectați regulile care trebuie respectate în cazul transfuziilor compatibile de sânge (pentru cantități mai mici de 500 ml):

35. Question

Selectați afirmaţiile corecte privind sistemul Rh:

36. Question

Selectaţi afirmaţiile false dintre cele de mai jos:

37. Question