Complement grupat – Zaharide

1.Un mol de fructoză și un mol glucoză reacționează cu maxim un mol de reactiv Tollens.
2. Celuloza este solubilă în apă.
3.Celuloza este solubilǎ în Ca(NH₃)₄(OH)₂.
4. Structura glicogenului este asemănătoare cu cea a amilopectinei.

1.În structura amidonului predomină celobioza.
2.Prin hidroliza zaharozei rezultă galactoză şi fructoză.
3. Glucoza este mai dulce decât fructoza.
4.Glucoza are un rol important în energetica organismului uman.

1.Diferența între punctele de fierbere ale anomerilor glucozei, alfa si beta, este de 4℃.
2.Oxidarea blândǎ a grupǎrii carbonil a aldozelor poate fi fǎcută cu soluție Fehling.
3.Oxidarea blândǎ a cetonelor poate fi fǎcută cu soluție Fehling sau reactiv Tollens.
4.Pentaacetilglucoza poate rezulta la tratarea glucozei cu clorurǎ de acetil sauanhidridǎ acetică.

1. Conținutul în zaharoză este mai mare în trestia de zahǎr comparativ cu sfecla de zahǎr.
2. Orezul este mai bogat în amidon comparativ cu grâul.
3. Celuloza cea mai pură se obține din bumbac.
4.Celobioza este un produs intermediar al hidrolizei dextrinelor.

Următoarele afirmații despre celuloză sunt adevărate:
1. Prezintă un slab caracter oxidant.
2. Prin hidroliză enzimatică formează β(beta)-glucoză.
3.Are punctul de topire la 151°C.
4.Cea mai pură celuloză se obține din bumbac.

1.Prin încălzirea unei soluții de amidon cu o picătură de iod se obține o colorație albastră.
2. Prin încălzirea unei soluții de amidon cu reactiv Fehling se obține o oglindå de argint.
3.Amidonul formează o soluție prin dizolvare în apă rece.
4. În anomerul α(alfa)- glucopiranoză grupările hidroxil din pozițiile 1, 2 și 4 se găsesc de aceeasi parte a ciclului.

1.Raportul atomic H: O în glucoză este de 2: 1.
2. Toate zaharidele sunt polihidroxialdehide.
3. Riboza este o monozaharidǎ.
4. Glucoza cristalizează din apă sub forma anomerului β(beta).

1.Amidonul este solubil în apă rece.
2. Amiloza este un polizaharid cu formula -(C₆H₁₀O₅)-n.
3.Fructoza reacționează cu 8 molecule de acid acetic.
4. Glucoza are o singură grupare de alcool primar.

1. Zaharoza formează prin hidroliză β(beta)-fructoză şi α(alfa)-glucoză.
2.Zaharoza are compoziția C₁₂H₂₂O₁₂.
3. Zaharoza nu are proprietăți reducătoare.
4.Zaharoza poate reacționa cu maxim 6 molecule de clorură de acetil.

1. Fructoza se dizolvă usor în apă.
2. Glucoza posedă doar o parte din puterea de îndulcire a fructozei.
3. Melasa este un produs de extracție din sfecla de zahǎr.
4. Zahǎrul invertit se formează prin hidroliza zaharozei.

1. Zaharidele sunt denumite gliceride de la gustul dulce pe care îl au.
2. Fructoza prezintă două grupări alcool primar în moleculă.
3. Glucoza se poate dizolva în solvenți organici.
4. Oxidarea glucozei se poate face cu reactiv Fehling.

1. Riboza este o dizaharidǎ care posedă caracter reducator.
2. Glucoza are un număr dublu de grupări OH primare fațǎ de fructoză .
3.Zaharoza are 6 grupari hidroxil de tip obișnuit libere si 2 grupări hidroxil de tip glicozidic.
4.Esterificarea glucozei se realizează prin reacția cu cloruri acide sau anhidride acide.

1.Fructoza este o cetohexoză.
2.Glicerina este o trioză.
3.Amidonul este format din resturi de a(alfa)-glucoză.
4.Glucoza cu ciclu 1-4 este de formă piranozică.

1. Monozaharidele sunt substanțe lichide.
2.Oxidarea glucozei la C₁ duce la acid gluconic.
3.Oxidarea aldozelor la acizi aldonici se face cu dicromat de potasiu în mediu bazic.
4. Aldopentozele au caracter reducǎtor.

1.Glucoza reduce reactivul Fehling la oxid cupros.
2. Fructoza se gasește liberă în mierea de albine.
3.Zaharoza conține resturi de α(alfa)-glucoză si β(beta)-fructozǎ in proportje egalǎ.
4.Amilopectina este formată din resturi de α(alfa)-glucoză legate exclusiv în pozitjile 1-6.

1.Glicogenul are rol de rezervă energetică la mamifere.
2.Amidonul, la rece, da colorație albastrǎ cu iodul.
3. Hidroxilul glicozidic provine din fosta grupare carbonil a zaharidelor, la ciclizare.
4. Glucoza şi fructoza, prin reacție cu hidrogenul, dau hexitoli.

Care din substantele enumerate, având aceeași formulă moleculară cu acidul lactic (alfa-hidroxipropionic), sunt cele mai simple aldoze si cetoze?
1.aldehida glicericǎ
2.ciclopropantriolul
3.1,3-dihidroxipropanonă
4.anhidrida malonicǎ

1. Glucoza are o putere de îndulcire mai mică decât a fructozei.
2. Prin oxidarea glucozei se formează acid gluconic.
3.Reactivul Fehling conține cupru.
4. Hexitolul se poate prepara prin dehidrogenarea glucozei.

Amilopectina se diferenţiază de amiloză prin:
1.colorația cu iodul
2. forma şi mǎrimea moleculei
3.solubilitatea în apă
4.produsul hidrolizei totale

1.La reducerea glucozei numărul de atomi de hidrogen nu se modifică.
2.Amiloza este un polizaharid.
3. Zaharoza este o dizaharidă reducătoare.
4. Monozaharidele pot fi aldoze şi cetoze

1.Zaharoza formează prin hidroliză alfa-glucoză şi beta-fructozǎ în proporții egale.
2.Prin hidroliză acidă sau enzimatică amidonul poate fi transformat total în glucozå.
3. Celobioza prin hidroliză formează numai beta-glucoză.
4.Formulei moleculare C₆H₁₂O₆ îi corespund 9 cetohexoze izomere.

Un mol de reactiv Tollens reacționează cu maxim:
1.1 mol fructoză
2.2 moli glucoză
3.1 mol 1,3- dihidroxiacetona
4.90 de grame glucoză

1.Cetopentozele pot prezenta formă piranozicǎ.
2.Zaharoza conține α-fructoză legată dicarbonilic de β-glucoză.
3.Glicogenul conține legǎturi α-1,4 glicozidice şi β-1,6 glicozidice.
4.Aldopentozele si cetohexozele prezintă trei grupări hidroxil secundare în moleculă.

1.Hidroliza totală a celulozei produce beta-glucoză.
2. Monozaharidele apar în plante ca urmare a fotosintezei.
3. Riboza este un monozaharid.
4. Sub forma de anomer alfa, glucoza este componentǎ a dextrinelor.

1.Glucoza are puterea de îndulcire mai mare decât fructoza.
2. Glucoza este solubilă în apă.
3. Prin hidroliza totalǎ a unui amestec de amidon şi glicogen se obține un amestec de alfa-şi beta-glucoză.
4.O aldohexoză se prezintă sub forma a 16 izomeri optici.

Despre reacția glucozei cu reactivul Fehling se poate afirma:
1.Are loc la fierbere.
2.Reactivul Fehling are culoarea albastrǎ.
3. Se formează un precipitat roşu-brun.
4.Are loc cu participarea ionilor de cupru.

Apare o colorație intensă albastră în cazul în care se picură soluție de iod/iodura peste:
1.amilopectinǎ
2.fǎinǎ de grâu
3.lemn
4.felie de cartof

Substanța numită 1,3,4-triacetilfructoză:
1.prezintǎ o grupare carbonil.
2. prezintă două grupări hidroxil libere.
3. este mai greu solubilă în apă decât fructoza.
4.se obține prin alchilarea fructozei.

În reacția fructozei cu reactiv Fehling:
1. se formează un precipitat cărămiziu.
2.se obține un compus cu caracter acid.
3. dispare colorația albastră a reactivului Fehling.
4. grupările hidroxil existente rămân neafectate.

α-Glucoza si β-fructoza:
1. sunt substanțe izomere.
2. sunt substanțe cu gust dulce.
3. prin condensare formează zaharoză.
4. Fiind izomere, rotesc planul luminii polarizate cu acelaşi unghi.

0,5 moli de glucoză:
1. reacționează cu 1000 mmoli de hidroxid diaminoargentic.
2. reacționează cu 97,5 g hidroxid cupric.
3.formează 108 g argint în reacția cu reactivul Tollens.
4. formează 0,5 moli oxid cupros în reacția cu reactivul Fehling.

Amiloza se deosebește de celulozǎ prin:
1.forma izomeră a monozaharidului din compoziție.
2.solubilitatea în apă.
3.reactia cu iodul.
4.caracterul oxidant.

Anomerii glucozei se deosebesc prin:
1. comportarea fațǎ de agenții oxidanți.
2.numărul de moli de clorură de acetil/mol de glucoza cu care pot reacționa.
3.numărul de moli de etanol/mol glucoză cu care pot reacționa.
4. tipul de dizaharide pe care le pot forma.

Glucoza:
1.poate prezenta 16 izomeri.
2. prin fermentație poate forma etanol.
3. se oxidează cu dicromat de potasiu în mediu acid și formează acid gluconic.
4. prin fermentatia etanolului poate rezulta acid etanoic.

Acidul gluconic:
1.este un acid dicarboxilic.
2.este un aminoacid.
3. se obține prin hidroliza totalǎ a unui compus dinitrilic.
4. este un compus rezultat prin oxidarea glucozei.

Glucoza:
1.se gǎseste în sângele mamiferelor.
2. prezintă izomerie optică.
3. se întâlneste atât în regnul vegetal cât și în cel animal.
4.anomerul alfa este component atât al amilopectinei cât și al colagenului.

Referitor la glucoză sunt corecte afirmațiile:
1. În formă  ciclică prezintă 2 izomeri optici.
2.Prin ciclizare mai apare un carbon asimetric.
3.Separarea unui anomer din soluție depinde de natura solventului.
4. Valoarea nutritivă a unui polizaharid depinde în primul rând de tipul anomerului din constitutie.

Sunt monozaharide:
1.dihidroxiacetona
2.riboza
3.gliceraldehida
4.manoza

Celobioza:
1.este un compus solubil în apă.
2.se poate oxida.
3. prin hidroliză formează β-glucoză.
4.se poate obține prin hidroliza unor gliceride.

Se rupe o legătură C-O la hidroliza:
1.celulozei
4.gliceridelor
2.zaharozei
3.dextrinelor

Compusul cu formula C₆H₁₂O₆:
1.poate fi un hexaalcool.
2.poate fi un compus cu funcțiune mixtǎ.
3.poate forma compuși de policondensare.
4.este lichid la temperatura camerei.

Sunt corecte afirmațiile:
1. Zaharoza, find formată din glucoză şi fructoză, se poate oxida cu reactiv Fehling.
2. Zaharoza este solubilă în apă, dar nu în etanol.
3. Celobioza conține o legătură diglicozidică.
4. Zaharoza se poate extrage din sfeclă.

Următoarea formulă:

1. prezintǎ o legătură dicarbonilică.
2. conține un rest de hexoză şi unul de pentoză.
3.nu poate fi oxidată cu hidroxid cupric.
4.nu prezintă activitate optică.

Referitor la zaharoză și maltoză, sunt false afirmațiile:
1. ambele sunt dizaharide.
2.conțin resturi de a-glucozǎ.
3. nu se comportă la fel față de agenții oxidanți.
4. nu diferă prin tipul de legătură carbonilică conținut.

Sunt corecte afirmațiile referitoare la glicogen si amidon:
1.ambele conțin resturi de α-glucoză.
2. se comportǎ la fel față de iod.
3. prezintă aceleași tipuri de legături glicozidice.
4.structura glicogenului este asemănătoare cu cea a amilozei.

Lactoza:
1. formează prin hidroliză acid lactic.
2. este un ester.
3. este insolubilǎ în apă.
4. este un zaharid.

Sunt corecte afirmațiile:
1.Toate triozele prezintă activitate opticǎ.
2. Aldotetrozele pot cicliza sub formă furanozică.
3. Cetozele prezintă acelaşi număr de atomi de carbon asimetrici ca şi aldozele cu același numǎr de atomi de carbon.
4. Cetopentozele au în structură două grupări hidroxil primare.

Sunt false afirmațiile:
1.Cetopentozele au în structură un numär egal de grupări hidroxil primare şi terțiare.
2. Cetopentozele pot cicliza sub formă furanozică sau piranozică.
3. Cetopentozele au în structură 4 atomi de carbon asimetrici.
4. Cetopentozele, în urma ciclizării piranozice, îşi dublează numărul de izomeri posibili.

Pot fi hidrolizate:
1.zaharoza
2.maltoza
3.celobioza
4.colagenul

Formează legături de hidrogen intermoleculare:
1.glucoza
2.amidonul
3.zaharoza
4.glicogenul